Serviciile Secrete din CSI consumă 761 630 lei din Rezerva Guvernului
Pe 29 mai, la Bruxelles, preşedinta Delegaţiei Parlamentului European la Comisia parlamentară de cooperare UE-RM, Monica Macovei, a insistat asupra unui subiect deosebit de sensibil şi puţin discutat în societate – reformarea Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al R. Moldova. Mesajul a fost transmis de la tribuna reuniunii Comitetului Parlamentar de Cooperare UE-RM. Monica Maconei a amintit că, spre deosebire de alte ţări, care au parcurs reforma serviciilor secrete în procesul de aderare la NATO, R. Moldova nu a trecut deplin prin acest proces. Cu doar câteva zile înainte de această reuniune, la 23 mai, pe www.sis.md, era postată o Strategie de modernizare a SIS, însoţită de următorul anunţ: “În scopul realizării prevederilor Concepţiei securităţii naţionale a R. Moldova şi a Strategiei securităţii naţionale, a fost elaborat proiectul Strategiei de modernizare a SIS, conţinutul căruia este prezentat opiniei publice şi poate fi vizualizat pe site-ul instituţiei http://www.sis.md/md/projects/”. De ce ar trebui vizualizat, dacă nu se oferă şi posibilitatea de a fi discutat?
Într-o notă informativă prezentată pe marginea acestui proiect de strategie se spune că documentul este elaborat “în scopul realizării Concepţiei securităţii naţionale a R. Moldova, aprobată prin Legea nr. 112-XVI din 25 mai 2008”, dar şi în conformitate cu Strategia securităţii naţionale, aprobată la 15 iulie 2011, printr-o Hotărâre de Parlament.
După 20 de ani de independenţă a R. Moldova, după lichidarea KGB-ului sovietic şi crearea, în septembrie 1991, a Ministerului Securităţii Naţionale, după reorganizarea acestuia, în decembrie 1999, în actualul SIS, se ajunge, în mai 2012, la afişarea unei strategii de modernizare a SIS, în condiţiile în care clasa politică de la Chişinău nu reuşeşte, de 8 luni deja, să desemneze un director al acestei instituţii, după demiterea, în lipsa unor explicaţii pe marginea motivelor disponibilizării, a fostului director SIS, Gheorghe Mihai.
În strategie se spune că modernizarea SIS presupune consolidarea capacităţilor acestei instituţii de a asigura eficient securitatea R. Moldova. E o noutate? Dacă da, atunci cu ce s-o fi ocupat până acum SIS-ul?
Mai aflăm că strategia urmează a fi realizată etapizat, timp de 4 ani. Deci, ca să avem un SIS modernizat mai avem nevoie de alţi 4 ani, în care, la fel ca şi în cele două decenii de independenţă, să fim asiguraţi că instituţiile statului se reformează şi se modernizează neîncetat, în perspectiva democratizării şi europenizării acestora.
După 20 de ani de independenţă şi suveranitate, în care ne-am mişcat cu paşi de melc, de ce am crede că această nouă strategie ar face mai transparentă, mai umană, mai modernă, mai accesibilă cea mai de temut instituţie de forţă a statului?
De ce am crede că ar fi posibilă o reformă eficientă dacă, chiar şi după 20 de ani de multiple reorganizări, însuşi SIS recunoaşte (chiar şi în acest proiect de strategie) că dispune de capabilităţi operaţionale reduse, condiţionate de capacităţile umane, profesionale, financiare, materiale şi tehnice limitate. În document se mai vorbeşte despre dublarea competenţelor SIS cu ale altor autorităţi pe domenii de terorism, securitate economică sau corupţie. O altă problemă ar fi asigurarea financiară şi protecţia socială insuficientă a personalului, dar şi atractivitatea redusă a SIS. Autorii strategiei recunosc şi faptul că SIS este acuzat deseori (pe nedrept?) de angajare politică şi de corupţie, iar încrederea societăţii în capacităţile SIS de a asigura securitatea naţională este destul de redusă.
Pentru implementarea strategiei, potrivit autorilor, e nevoie de voinţă politică de a promova integral elementele de modernizare propuse şi nu doar unele dintre ele, de resurse suficiente pentru modernizarea SIS şi de reforme desfăşurate concomitent în sectorul justiţiei şi în organele de ocrotire a normelor de drept.
Strategia ar putea fi implementată doar în contextul unei asigurări materiale suficiente a SIS, a dotării acestuia cu tehnică performantă, a atribuirii de salarii decente, dar şi în urma acordării de garanţii sociale pentru ofiţerii de informaţii şi securitate.
Şi, cum e la modă acum, strategia presupune implicarea societăţii civile în abordarea şi implementarea noii strategii, dar şi postarea periodică, pe www.sis.md, a rapoartelor de activitate a implementatorilor.
Am încercat să verificăm eficienţa postării pe site-ul oficial al instituţiei a unor documente actuale, elaborate simultan cu respectiva strategie. Aflăm că, la 30 mai-1 iunie, SIS găzduieşte cea de-a XXXII-a şedinţă a Consiliului conducătorilor organelor de securitate şi serviciilor speciale din statele-membre ale CSI. În cadrul reuniunii, se discută despre realizarea programelor de colaborare între statele membre ale CSI în domeniul contracarării terorismului internaţional şi manifestărilor de extremism şi de interacţiune în luptă cu criminalitatea.
Din alt document aflăm că, pentru această reuniune, Guvernul a alocat mijloace financiare în sumă de 761 630 lei, din fondul său de rezervă. Există şi o Notă explicativă, din care credeam că am putea cunoaşte cum anume vor fi gestionaţi aceşti bani, din fondul de rezervă al Guvernului. În Notă se vorbeşte extins despre importanţa reuniunii, sunt solicitaţi bani, mai exact, suma de 275 298 de lei pentru desfăşurarea acesteia, precizându-se că “devizele de cheltuieli se anexează”. Anexele, însă, lipsesc. Chiar şi fără anexe, din această matematică este clar un singur lucru: Guvernul a alocat pentru reuniunea Serviciilor Secrete din ţările CSI cu 486 332 lei mai mult decât solicitase SIS, fără ca noi toţi, contribuabilii, să cunoaştem de ce şi pentru ce.
Aneta Grosu, aneta@zdg.md
