Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Şerveţele igienice "anticorupţie"

Şerveţele igienice „anticorupţie”

Viaţa noastră abundă de informaţii despre combaterea corupţiei. Mii de funcţionari primesc salarii „eficiente”, fiind angajaţi în structuri anti-corupţie. Sumele de bani vărsate de instituţiile străine pentru iradicarea acestui fenomen sunt tot mai mari. Situaţia, însă, rămâne complicată, astfel încât, dacă am face un calcul generalizator, am constata cu uşurinţă că aceste fonduri ar putea fi suficiente pentru edificarea, de la 0, a unei societăţi curate.

În 2009, alte 300 mil. USD ar putea ajunge în R. Moldova pentru combaterea corupţiei, singura condiţie fiind implementarea Planului Preliminar pe Ţară (PPŢ) din cadrul programului SUA „Provocările Mileniului”. Recent, însă, USAID a prelungit cu alte câteva luni termenul de executare a PPŢ şi asta pentru că, în sistemul judecătoresc, la Inspectoratul Fiscal şi în domeniul sănătăţii nu s-a reuşit tot ce fusese propus.

Deci, se dau bani pentru campanii mediatice, pentru instruire, pentru reformarea instituţiilor mai „receptive” la acte de corupţie. Sunt testaţi funcţionarii vamali şi cei fiscali. MAI şi CCCEC furnizează date despre reţele de corupţi, deconspirate în flagrant, iar Procuratura Generală anunţa, zilele trecute, că, în 10 luni din 2008, au fost înregistrate 1052 infracţiuni comise de persoane cu funcţii de răspundere. Totodată, un calcul elementar, în baza aceloraşi date furnizate de Procuratură, arată că cele 1052 infracţiuni înregistrate s-au soldat cu 103 persoane atrase la răspundere penală. Ce s-a întâmplat cu celelalte 949 de cazuri? Greu de spus.

Dacă stai să asculţi doar informaţiile instituţiilor abilitate să combată corupţia, fără a mai comunica şi cu altă lume, îţi poţi închipui că toate coşurile de gunoi de pe bd. Ştefan cel Mare sunt pline de cazuri de corupţie, combătute ireversibil.

Dacă, însă, cunoşti stilul de comunicare al inspectorilor, din orice sferă, cu micii întreprinzători, înţelegi că subiectul este mult mai complex, decât orice provocare din seria Provocărilor Mileniului.

În R. Moldova, inspectorii au identificat o metodă simplă, prin care îşi păstrează mâinile „curate” de mita estorcată de la întreprinzătorii chinuiţi de fluctuaţia valutară, de sărăcia consumatorilor, dar şi de inspecţiile excesive, pe care nici chiar şeful statului, deşi a promis, nu a reuşit să le „reglementeze”. Inspectorii deţin unelte împotriva oricăror reglementări. Uneltele sunt simple. Nişte şerveţele igienice, pe care le au în buzunarul hainei, atunci când ajung faţă în faţă cu întreprinzătorul. De obicei, amenzile solicitate pentru încălcări minopre sunt atât de mari, încât, şocaţi, oamenii vor să închidă „uşile afacerilor”, lăsând tot ce au agonisit pe seama rozătoarelor. Dacă îi văd disperaţi de amenda anunţată, inspectorii scot şerveţelul igienic din buzunar şi fac aluzii directe la „o înţelegere”. „Înţelegerea” este pusă pe şerveţelul igienic, după care inspectorul pleacă împăcat.

Aneta Grosu