Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Scrisori pentru Candu de la…

Scrisori pentru Candu de la Procuratura Generală şi CNA

Încă din perioada sesiunii parlamentare anterioare, cei responsabili de investigarea fraudelor bancare şi de procesul de recuperare a miliardului furat nu pot fi convocaţi în Legislativ şi asta se întâmplă din diferite motive, impresia generală fiind că ei, responsabilii, nu au ce spune, nu vor să spună sau, poate, au fost determinaţi să tacă.

Astăzi, în Legislativ, ar fi urmat să aibă loc audierea celor responsabili de investigaţii şi de recuperarea banilor furaţi, în primul rând, a procurorului General, a directorului CNA, a procurorului Anticorupţie şi a guvernatorului BNM. O listă potrivită, dar nu şi completă, din ea lipsind un factor important care ar fi trebuit să aibă un cuvânt greu de spus în contextul investigării furtului secolului – directorul SIS. Cine şi de ce o fi decis că această instituţie nu ar avea treabă cu banii furaţi din sistemul bancar la R. Moldova?

Până la pretinsa convocare a celor responsabili de investigarea furtului de bani din R. Moldova, şeful Legislativului, Andrian Candu, anunţase că subiectul fraudării sistemului bancar ar constitui o prioritate pentru deputaţi în actuala sesiune parlamentară. Dar, nu dovedise Candu să explice priorităţile sesiunii de toamnă-iarnă că şefii a două instituţii responsabile de investigarea furtului şi de recuperarea banilor au început să-i scrie scrisori oficiale, explicându-i că nu acum, că nu-i momentul, că mai avem timp, că există activităţi mai prioritare pentru ziua de joi, că se află în vizită experţi străini, care evaluează cum sunt investigate cazurile de spălare de bani… În scrisori se mai spune că, totuşi, ar fi prea devreme să vorbim la acest subiect, din momentul în care, deocamdată, cazurile sunt abia anchetate, iar mai multe dosare – neterminate. Atât de multe motive, încât, se pare, că acestea vor perpetua încă mult înainte, pentru că anchetele sunt formale, iar banii furaţi nu sunt recuperaţi şi după 4 ani de la fraudarea dezastruoasă a celor trei bănci din R. Moldova.

Ieri, până în seară, cetăţenii au şi fost anunţaţi că dezbaterile preconizate pentru ziua de joi nu vor mai avea loc, fiind programate pentru o altă zi. Seamănă a curat show preelectoral, când unul anunţă dezbateri, iar alţii le contramandează. De altfel, şi cei care au solicitat iniţierea audierilor au făcut-o tot în scopuri electorale. Ei nu puteau să nu ştie că, de fapt, niciun ban nu a fost recuperat, deci, ce ar fi putut raporta oficialii chemaţi în Legislativ.

Socialiştii, căci ei au insistat asupra audierilor, nu aveau cum să nu cunoască datele furnizate, relativ generos, în iunie 2018, de Procuratura Anticorupţie. Este vorba despre Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din cele trei bănci Unibank, Banca de Economii şi Banca Socială. În document sunt date nume ale persoanelor care au beneficiat de mijloacele băneşti sustrase, traseul şi destinaţia finală a banilor. Atunci, în iunie 2018, Procuratura Anticorupţie estima că, în procesul de fraudare, ar fi fost implicate 200 de persoane juridice rezidente şi nerezidente, mijloacele financiare circulând prin 10 jurisdicţii străine. În document se mai stabileşte că grupul de de companii înregistrate în R. Moldova prin care au fost scoşi banii din cele trei bănci sunt cele afiliate lui Ilan Şor, Ion Rusu/Vladimir Filat, Chiril Lucinschi şi Veaceslav Platon. Se pare că, dintre aceştia, un singur personaj continuă să fie favorizat în mod special de justiţia R. Moldova.

Deci, după patru luni de la dezvăluirea Strategiei de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar oficialii nu au ce le spune cetăţenilor. Nici dacă au recuperat ceva, nici dacă furturile nu mai continuă.