Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Scandalurile politice şi sănătatea mintală

Scandalurile politice şi sănătatea mintală

Ca mâine, ar fi trebuit să avem preşedinte. Pe parcursul ultimelor zile, mai mulţi pretendenţi la această prestigioasă funcţie au bătut pe la uşile medicilor de la Spitalul Clinic Republican, obţinând certificatele ce le-ar fi permis să se înscrie în cursa prezidenţială.

Potrivit Comisiei special constituite pentru examinarea stării sănătăţii candidaţilor, 14 aspiranţi la funcţia de preşedinte au solicitat actele necesare pentru înscriera în cursă, iar 6 au fost supuşi testelor medicale, fiind verificată complex strarea sănătăţii lor. În circa 2 ore, fiecare candidat a reuşit să afle aproape totul despre inima sa, despre activitatea sistemului nervos, despre starea sa psihică, despre funcţiile căilor respiratorii, despre calitatea sângelui, a urinei, despre funcţionarea sistemului sangvin şi a celui digestiv. Fiecare solicitant a reuşit să ia verdictele unor importanţi specialişti în narcologie, chirurgie sau psihiatrie.

De altfel, aşa cum pretendenţi la Preşedinţie nu au fost prea mulţi, cei care au ajuns la experţii Comisiei speciale nu au fost puşi în situaţia să stea prin rânduri, nu s-au ciocnit de brutalitatea, de indiferenţa, de lăcomia sau de incompetenţa unor medici.

Spunea cineva că, la o adică, s-ar înscrie în cursă doar pentru a beneficia de un control medical profesionist, în condiţii umane, aici, în R. Moldova. În altă situaţie, zicea el, cum ar ajunge la Eleonora Vatamanu, cardiologul principal al R. Moldova, la Ion Moldovanu, directorul Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie, la chirurgul principal al republicii, Vladimir Cazacov, la oftalmologul principal, Vera Lupaşco, la ORL-istul principal, Sergiu Vetriceanu, la narcologul principal, Mihai Oprea, sau la somitatea psihiatriei de la noi, Anatol Nacu? De obicei, orice tentativă de a solicita consultaţia sau asistenţa unui specialist se ciocneşte de uşile birocraţiei din sistemul nostru de sănătate, astfel încât, toate eforturile te obosesc şi te fac să cedezi în faţa interesului tău personal pentru sănătatea ta.

Acesta, însă, e alt subiect. Ceea ce mi se pare mai interesant sau chiar mai important în toată această istorie e că doar 3 dintre cele 6 persoane care au trecut testele medicale au primit certificate de oameni sănătoşi, integri, apţi de a candida la funcţia de şef de stat. Deci, dacă am extinde calculele şi am considera valabilă proporţia, jumătate dintre cetăţenii R. Moldova nu ar fi admişi la alegerile pentru funcţia de şef de stat.

Regretabile sunt şi concluziile medicilor. Membrii Comisiei au argumentat că problemele cardiovasculare, hipertensiunea, dar şi dereglările psihice i-au determinat să decidă că cei câţiva candidaţi sunt incompatibili cu funcţia de preşedinte. Aceste concluzii medicale scot în prim-plan un subiect mai puţin discutat, unul pe care, se pare, autorităţile R. Moldova se ruşinează să-l abordeze – cel al sănătăţii mintale. Dereglările psihice afectează tot mai mult populaţia, inclusiv cea aptă de muncă. Reticenţa autorităţilor faţă de acest subiect ar putea fi cauzată de două motive. Primul ar fi lipsa unor programe de stat eficiente pentru identificarea şi acordarea de suport eficient eventualilor pacienţi, iar în aceste condiţii e mai simplu să “închizi ochii” la aceste probleme, decât să recunoşti că ele există şi dor. Acum câteva zile, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, spunea că Moldova are nevoie de reforme ample pentru a asigura egalitatea şi demnitatea oamenilor care suferă de dizabilităţi mintale şi intelectuale. «Persoanele cu dizabilităţi necesită, în măsura posibilităţilor, să fie integrate, nu separate… Este necesar, mai întâi de toate, să fie făcute eforturi intense pentru a ajuta oamenii să ducă o viaţă activă în comunitate, decât să fie încuiaţi în instituţii», a menţionat Navi Pillay.

Cel de-al doilea motiv ar fi incapacitatea statului de a lichida problemele care deteriorează sănătatea mintală a oamenilor, or, sărăcia, şomajul, conflictele politice sau războaiele sunt factorii ce distrug această sferă a sănătăţii.

Un specialist în psihiatrie declara zilele trecute că instabilitatea politică din R. Moldova, scandalurile politice, riscurile zilnice, gravele probleme sociale deteriorează starea psihică a oamenilor. El consideră că, pe acest fundal, a şi crescut numărul candidaţilor la Preşedinţie care suferă de dereglări mintale.

Aneta Grosu, 
aneta@zdg.md