Scandal cu spioni

Decizia celor peste 20 de state, inclusiv R. Moldova, de a se solidariza cu Marea Britanie în cazul Skripal este un protest colectiv împotriva comportamentului abuziv și agresiv al Rusiei în acest caz concret și, în genere, în lume. Azi, Marea Britanie are nevoie de solidaritatea noastră, mâine noi vom avea nevoie de ea, deși…

Spionii ruși – un nou scandal în care a ajuns să fie prinsă și R. Moldova. Doar că, de data asta, în unul mult mai amplu, care a pus la bătaie relațiile diplomatice ale Rusiei cu peste 20 de state, în special membre ale UE și NATO, dar și state terțe, precum R. Moldova și Ucraina. S-a întâmplat în urma scandalului diplomatic iscat între Marea Britanie și Rusia, în care Londra a acuzat Moscova că s-ar face vinovată de otrăvirea în Salisbury (Anglia), pe 4 martie, cu o substanță chimică de război („Noviciok”) a fostului dublu spion (rus și britanic) Serghei Skripal și a fiicei acestuia. Skripal este un fost colonel în cadrul serviciilor secrete militare ruse (GRU), condamnat în 2006 în Federația Rusă la 13 ani de închisoare pentru trădare, fiind acuzat că ar fi colaborat și cu serviciile secrete britanice. În 2010, Skripal a fost obiectul unui schimb de spioni organizat între Moscova şi Washington, stabilindu-se, în consecință, în Marea Britanie. Cei zece ani, care s-au scurs între timp, se vede că nu l-au putut lăsa împăcat pe Vladimir Putin, și el un versat spion rus, care cunoaște foarte bine regulile spionajului și care, tot ce-i posibil, să fi decis moarte și nu viață pentru Skripal. Nimic nou, de fapt, în lumea spionajului. Cazul Skripal nu e nici ultimul și nici singurul. Să ne amintim aici de asasinarea, în 2006, tot în Marea Britanie, a altui spion rus, Aleksandr Litvinenko, un critic aprig al lui Putin, otrăvit și el cu un preparat radioactiv mortal. Cazuri de acest gen se întâmplă ori de câte ori Rusia are nevoie să își lichideze „inamicii” peste tot în lume. Deși autoritățile britanice au bătut și în 2006 alarma și au promis să pedepsească Rusia, la scurt timp, lucrurile s-au calmat. Nu, însă, și de data asta. Cazul Skripal a fost imediat internaționalizat. A urmat un val de expulzări masive, în total 300 de diplomați de ambele părţi, deși Rusia nu a recunoscut și respinge în continuare acuzațiile ce i se aduc.

R. Moldova este unul din cele 20 de state care s-a solidarizat cu Marea Britanie în cazul Skripal și a dispus, prin decizie de guvern, expulzarea a trei diplomați din cadrul Ambasadei ruse de la Chișinău. Potrivit Ministerului de Externe, decizia autorităților R. Moldova constituie un semn de „solidaritate cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și urmare a concluziilor Consiliului European din 23-24 martie 2018, care califică atacul de la Salisbury drept o amenințare la adresa securității colective și a dreptului internațional”. Decizia Chișinăului nu a plăcut Moscovei. Expulzarea celor trei diplomați ruși „este un pas nejustificat și neprietenos, iar răspunsul Moscovei nu se va lăsa așteptat” – sunt declarațiile venite din partea Ambasadei ruse în R. Moldova. Chișinăul și Moscova nu sunt la primul scandal cu spioni sub acoperire diplomatică. Să ne amintim că, în 2017, luna mai, Externele R. Moldova (MAEIE) anunțau expulzarea a cinci diplomați din cadrul aceleiași Ambasade ruse la Chișinău, care, potrivit MAEIE, „făceau parte din rețeaua spionajului militar rusesc (GRU) pe direcția R. Moldova-Ucraina, România-UE”. Se întâmpla în martie, același an, după ce la Chișinău fusese arestat, sub acuzația de spionaj în favoarea Rusiei, fostul deputat PDM, Iurie Bolboceanu. Ca și acum, decizia guvernului nu a plăcut Rusiei. Nu a plăcut ea, după cum era și de așteptat, nici omului Moscovei la Chișinău, Igor Dodon. Și o decizie și alta au fost calificate de președinte ca „provocări anti-rusești”, puse la cale, potrivit lui Dodon, din exterior și care nu au nimic în comun cu „interesele naționale” ale R. Moldova. Curios. Din ceea ce declară Igor Dodon, deducem că tot ce este anti-rusesc e și antinațional, și viceversa: tot ce e pro-rusesc e și pro-național. Și Transnistria, ocupată de Rusia (ca să nu mergem mai departe), ce este, Igor Nikolaevici: „provocare anti-rusească” sau „interes național”? Să fim clari: R. Moldova s-a situat de partea Marii Britanii alături de celelalte state solidare în cazul Skripal, nu pentru că ar fi anti-rusă, ci pentru a-și putea apăra, de data asta cu adevărat, interesele sale naționale în fața unei mari „amenințări la adresa securității colective și a dreptului internațional”, precum e Rusia (concluzie a Consiliului European din 23-24 martie 2018), fie că e vorba de o agresiune la nivel personal (cazul Skripal, cazul Litvinenko, cazul Iușcenko (ex-președintele ucrainean, care a supraviețuit unei tentative de otrăvire la prezidențialele din 2004 în Ucraina), fie că e vorba de una la nivel colectiv: Cecenia, Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Crimeea, Donbas, Afganistan, Irak, Siria… Lumea trebuie să renunțe în a se mai apăra și a-și apăra interesele, împărțindu-se pe poli geografici, geopolitici sau ideologici, lumea trebuie să se deprindă cu ideea de solidaritate colectivă în fața pericolelor mari sau mici, militare sau naturale, din Est sau din Vest. Decizia celor peste 20 de state, inclusiv R. Moldova, de a se solidariza cu Marea Britanie în cazul Skripal (nu atât al tatălui, ci mai ales al fiicei, care nu are nicio vină pentru felul în care și-a făcut meseria de spion tatăl său) este un protest colectiv împotriva comportamentului abuziv și agresiv al Rusiei în acest caz concret și, în genere, în lume. Azi, Marea Britanie are nevoie de solidaritatea noastră, mâine, noi s-ar putea să avem nevoie de ea, deși noi avem nevoie de această solidaritate colectivă, cel puțin, din 1992. Igor Dodon face declarații pentru Rusia în locul lui Putin sau Lavrov, în loc să se gândească la faptul că, de peste 25 de ani, Rusia este în război nedeclarat cu R. Moldova. Din momentul în care Moscova neglijează orice angajament bilateral sau internațional fată de R. Moldova în problema suveranității, integrității teritoriale, dreptului istoric la autodeterminare etc., Moldova are nevoie să se solidarizeze în plan internațional pentru a se putea apăra în fața pericolelor rusești. Noi nu avem cum rezista în fața amenințărilor și spionajului rusesc. Spionii ruși în R. Moldova sunt peste tot, nu doar în Ambasada Rusiei și, întâi de toate, la președinție. Dodon se acoperă cu Ștefan cel Mare, dar de slujit, îi slujește lui Putin.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *