Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   ALINA RADU: Ghidul votantului moţiunii…

ALINA RADU: Ghidul votantului moţiunii de cenzură

Marţi, 54 de deputaţi din Parlamentul R. Moldova au votat demiterea Guvernului Filat. Aceştia au fost deputaţii comunişti, membrii PD şi deputaţii neafiliaţi. Înainte de vot, ei împreună cu liberalii au criticat guvernul pentru corupţie, trafic de influenţă, abuz în serviciu.

Iată ce au făcut o parte din cei 54 înainte de omorul din “Pădurea Domnească”, de interceptări şi înainte de a vota demisia Guvernului AIE.

Vladimir Voronin, PCRM, ex-preşedinte al R.Moldova, a fost acuzat public de presiuni asupra justiţiei şi asupra organelor de drept, care au demarat anchete şi dosare la comandă împotriva oponenţilor politici şi a agenţilor economici, având în subordine şi instituţii media.

Marian Lupu, fost deputat comunist, a fost omul de încredere al lui Vladimir Voronin în declanşarea torturii din aprilie 2009. În funcţiile guvernamentale deţinute anterior, a încercat să promoveze interesele Uzinei metalurgice de la Rîbniţa, controlată de regimul separatist de la Tiraspol. În campania electorală din 2009, M. Lupu a utilizat maşina de serviciu, escorta şi echipele de securitate în interesul partidului, contrar prevederilor legislaţiei electorale.

Zinaida Greceanîi, deputat neafiliat, pe când era ministră a Finanţelor, a atras condamnarea R. Moldova la CEDO în cauza “Oferta Plus”, în urma căreia statul a fost obligat să plătească despăgubiri în  mărime de 2,5 mln euro, şi în cauza “Unistar Ventures Gmbh”, statul fiind obligat să achite prejudicii de peste 6,5 milioane de euro. În 2008 şi 2009, Guvernul condus de Zinaida Greceanîi a secretizat ilegal mai multe hotărâri care nu constituiau secret de stat. Acestea prevedeau alocarea unor sume de bani din Fondul de Rezervă al Guvernului. În campania electorală din 2009 a utilizat maşina de serviciu, escorta şi echipele de securitate în interesul partidului, contrar prevederilor legislaţiei electorale.

Preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, încă în anul 1999 ar fi exercitat influenţă asupra colaboratorilor DCCOC în vederea nedivulgării pentru presă a informaţiilor despre implicarea fiicei sale într-un caz de contrabandă cu ţigări. Presa a scris că în anul 2009 D. Diacov, în calitatea sa de deputat, a încercat să influenţeze deciziile organelor de drept în cazul unui primar din raionul Rezina.

Vlad Plahotniuc, PD. A fost acuzat în 2005 că ar fi preluat în mod fraudulos acţiuni la Victoriabank, prin intermediul unor firme off-shore, fiind acuzat de multe alte atacuri raider. A fost acuzat că ar fi obţiunut şi o diplomă de studii falsă, devenind student la 19 ani şi absolvind aceeaşi instituţie la vârsta de 35 de ani.  În 2010 devine parlamentar şi prim-vicepreşedinte al Parlamentului.

Artur Reşetnicov, PCRM,  fiind şef al SIS, a dat indicaţii în baza cărora a fost nimicită o mare parte din informaţiile operative cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009.

Iurie Muntean, deputat comunist,  pe parcursul campaniilor electorale din 2009 a utilizat de mai multe ori resursele administrative în interes de partid şi a încălcat prevederile Codului Electoral.

Mark Tkaciuk, deputat comunist. În declaraţia depusă la CEC arăta că îi aparţine “Şcoala Antropologică Superioară” SRL. Presa a scris că Şcoala Antropologică ar fi obţinut în timpul guvernării comuniste mai multe terenuri din capitală la preţuri derizorii. Potrivit presei, în proprietatea Şcolii Antropologice se află un edificiu cu o suprafaţă de peste 2000 m.p. şi un lot aferent de pământ de jumătate de hectar, preţul de piaţă al cărora ar depăşi 2 mln euro.

Igor Dodon, deputat neafiliat, în campania electorală din toamna anului 2010 a donat partidului său o sumă mai mare decât veniturile sale din anul precedent. Pentru anul 2009 el a declarat un venit de 136 mii de lei, însă 9 luni mai târziu a donat partidului 150 mii de lei. Aceasta în condiţiile în care tot în 2009 Dodon a mai făcut o cheltuială – a restituit, la insistenţa CCCEC, 72 mii de lei Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică, după ce s-a constatat că primise timp de trei ani salariu pentru o funcţie la institut pe care, de fapt, nu a exercitat-o. Şi abuzuri în serviciu au fost, Dodon exercitând presiuni asupra membrilor Asociaţiei Producătorilor de Mărfuri, pe care i-a convocat la o şedinţă în incinta Guvernului, pentru a obţine demiterea preşedintelui acesteia. Potrivit Curţii de Conturi, în baza ordinului ministrului Dodon din 30 mai 2007, la patru angajaţi din aparatul central al ministerului le-au fost stabilite sporuri excesive la salarii.

Deputatul comunist Eduard Muşuc, în august 2008, pe când era preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău, a fost surprins de un post de televiziune discutând cu un judecător al Curţii de Apel pe marginea unui dosar în care avea interese.

Aproape 40 din cei 54 de votanţi ai moţiunii de cenzură au probleme cu integritatea, mulţi dintre ei – chiar cu Codul Penal.

Dacă, timp de 20 de ani, corupţii din rândul celor 54 ar fi fost demişi sau chiar închişi la momentul potrivit, marţi n-am fi ascultat de la corupţii deceniilor anterioare critici privind corupţia la adresa guvernului actual.