Războiul de marţi

“Potrivit unor surse neoficiale, Rogozin a fost la Chişinău să dea de ştire oficialilor moldoveni că Rusia ar putea să accepte asocierea R. Moldova la UE, dar cu anumite cerinţe. Iar “cerinţele” Rusiei presupuneau privatizarea unui şir întreg de instutuţii cu capital majoritar de stat, care trebuiau preluate, în urma privatizării, de firme şi companii ruseşti”.

Marţi seara, Moscova a declarat un nou război comercial Chişinăului. Prin vocea medicului sanitar-şef al Rusiei, Ghenadi Onişcenko – dregătorul şi purtătorul de cuvând al lui Putin pentru războaiele comercial-economice în spaţiul CSI, a fost anunţată o nouă interdicţie la vinurile moldoveneşti pe piaţa rusă. Onişcenko a dat vina pe calitatea băuturilor, deşi tot el, acum trei luni, le elogia. În opinia mai multor analişti politici de la Chişinău, dar şi din Rusia, decizia Moscovei trădează interese politice şi nu comerciale sau de securitate alimentară, aşa după cum pretinde sanitarul rus. Moscova încearcă, prin constrângeri economice, să ne frîngă sau, cel puţin, să ne strîngă cu uşa, în speranţa că ne va putea determina să dăm înapoi, să refuzăm, asemeni Armeniei, proiectul Vilnius-2013 şi asocierea la UE.

Vinul sau reglările de conturi

Cel de-al doilea “război al vinurilor”, după cel din 2006, nu a venit peste noi în mod neaşteptat. Avertismentele pe linia serviciului sanitar rus “Rosspotrebnadzor” au pornit să curgă la scurt timp după vizita în Rusia a Nataliei Gherman, ministrul Externelor de la Chişinău, cînd, acum două luni şi ceva, aceasta declara în conferinţa de presă de la Moscova, alături de omologul său rus, S. Lavrov, că R. Moldova e decisă să semneze în toamnă, la Vilnius, acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE. Moscova a încercat atunci, dar şi până la asta, să tulbure mai multe ape la Nistru şi în Bugeac, acuzând Chişinăul că “a proclamat obiectivul strategic de integrare europeană, fără a ţine cont de opinia celor de la Comrat şi Tiraspol”. Moscova ajunsese în faza în care era cât pe ce să arunce în aer pacea la Nistru. Să ne amintim de conflictul provocat la Varniţa, în zona de securitate, cu instalarea unui nou punct de control, după care Rusia a dat curs unor aplicaţii militare la Nistru cu tehnică blindată şi artilerie grea, iar la Comrat a fost lansat proiectul unui referendum suspect de retragere a Găgăuziei din componenţa R. Moldova. Din momentul în care Rusia nu a putut convinge Chişinăul, la nivel diplomatic, să se retragă din proiectul Vilnius-2013, iar reglările de conturi Moscova-Chişinău pe calea forţei ar fi scandalizat prea mult lucrurile şi lumea, Rusia a ales să meargă pe calea războaielor economice. Dacă în cazul Ucrainei au fost puse la bătaie bomboanele, în cazul Georgiei apa minerală, în cazul Belarusiei carnea, atunci pentru Moldova s-au ales din nou vinurile. 60 de milioane de dolari anual (volumul exporturilor de vinuri pe piaţa rusă) e ceva. şi Rusia a decis să bată unde costă. Deşi nu costă mai mult decât renunţarea la UE.

Kiril, şi în Moldova, s-a rugat pentru Rusia

Ziceam că “Rosspotrebnadzorul” a pornit a da semnale că vinurile moldoveneşti nu mai plac acum două luni. Între timp R. Moldova a fost vizitată de D. Rogozin, vicepremier de război şi emisarul lui Putin pentru Transnistria, care a avut şi el grijă să ne ameninţe ba cu sistarea gazelor, ba cu închiderea pieţei ruse pentru mărfurile şi muncitorii din Moldova, ba cu Transnistria. După plecarea lui Rogozin la Chişinău a venit Patriarhul Rusiei Kiril. “Ca să se roage pentru pacea şi binele Moldovei” – aşa a zis Patriarhul. Dar de fapt s-a rugat pentru ostăşimea rusă, care a trecut cu războaie pe aici, de la Suvorov încoace, se prea poate că şi pentru căzăcimea care a invadat Transnistria cu război în 1992 – iar asta înseamnă că şi în Moldova Kiril s-a rugat tot pentru Rusia. Orice ar zice Biserica, subtextul vizitei a fost unul politic. şi asta o recunosc inclusiv marii experţi ruşi în probleme religioase. Ziarul Komersant scrie cu referire la Anatoli Pcelunţev şi Roman Lunkin că prin vizita sa la Chişinău şi Tiraspol Patriarhul a ţinut să demonstreze că R. Moldova este teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse, iar, în viziunea lor, asta înseamnă că ceea ce este rusesc pe plan bisericesc nu poate fi nerusesc şi pe plan politic. “Cu siguranţă, – susţin cei doi, Kiril a căutat să convingă autorităţile moldoveneşti să se orienteze mai mult spre Rusia decât spre România şi UE”. A reuşit? Nu a reuşit? De primit ştim că a fost primit regeşte. Nu ştim, însă, şi cât de regeşte a câştigat din ceea ce a avut în plan să câştige. Dacă ar fi să reieşim din faptul că doar la o zi după plecarea Patriarhului de la Chişinău, Moscova a pornit cel de-al doilea război al vinurilor împotriva R. Moldova, s-ar putea întâmpla ca planurile de acasă ale Ierarhului rus să nu fi coincis întocmai cu cele din “târg”. Sau, poate, pentru Putin contează mai mult Rogozin decât Kiril, iar Rogozin, nu-i exclus să fi avut mult mai multe dovezi în favoarea războiului, decât Patriarhul în favoarea păcii pentru Moldova?

200 de întreprindri – preţ pentru UE

După vizita lui Rogozin în R. Moldova, s-a auzit, printre altele, că agenda emisarului rus pentru Chişinău a fost una mult mai plină decât ceea ce a aflat presa. Se presupune că dincolo de declaraţiile scandaloase făcute public, Rogozin ar fi ajuns la înţelegeri destul de grele cu cei de la guvern. Potrivit unor surse neoficiale, Rogozin a fost la Chişinău să dea de ţtire oficialilot moldoveni că Rusia ar puzea aproba asocierea R. Moldova la UE, dar cu anumite cerinţe. Iar aceste “cerinţe” ale Rusiei presupuneau privatizarea unui şir întreg de instutuţii cu capital majoritar de stat, care trebuiau preluate, în urma privatizării, de firme şi companii ruseşti… În aceste condiţii, se presupune, a fost privatizată Banca de Economii (BE) şi tot în aceleaşi condiţii concesionat Aeroportul Internaţional Chişinău (AIC). Lista trebuia să crească. Marţi Guvernul s-a întrunit în şedinţă pentru a decide asupra privatizării altor aproape 200 de obiective importante din domeniul bancar, agricol, industrial şi transporturi. Probabil, după aceeaşi schemă şi condiţii aplicate şi în cazul BE şi AIC. Ceva, însă, nu a mers. Nu ieri, ci după afacerile cu BE şi AIC. Declaraţia făcută zilele trecute în presă de ambasadorul Germnaniei la Chişinău, Matthias Meyer, care s-a arătat deranjat şi a făcut critici tăioase la adresa celor ”implicaţi” în afacerile de la BE şi Aeroprt , crează impresia că în marile cancelarii europene, tranzacţia Chişinăului cu ruşii a fost rebutată şi trecută la “roşu”. Iar decizia Curţii Constituţionale (CC) de marţi seara (sistarea deciziilor guvernului de privatizare a BE şi concesionare a Aeroportului) avea să răstoarne situaţia definitiv. Scenariul se pare că a eşuat. Rusia, care conta să ia sub control întreaga economie a R. Moldova şi sub pavilion moldovenesc în UE să-şi facă interesele pe piaţa şi în spaţiul european, s-a pomenit de pe val pe mal. şi reacţia Moscovei a fost una promptă: război comercial. Declarat imedeiat după decizia CC, în aceeaşi seară de marţi.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

6 comentarii

  1. roman pina la moarte

    e clar rusii isi bat joc de noi pentru ca noi moldoboii suntem niste mamaligari ,oamneni fara coloana vertrebrala,de ce nu au facut asta in tarile baltice ,,atit timp cit ne dam nadragi in jos de frica rusului , atit timp cit ne renegam istoria ,limba ,identitatea si cultura noastra romanesca rusi ne vor batjocori, treziti-va ,unde va este demnitatea?

  2. Deportatul

    Nu-i de mirarea poziţia Rusiei, a lui Putin, Rogozin, popa Kiril, Onişcenco, … – ei apără interesile lor.
    E de mirare că cetăţenii RM mai cred jurnaliştii “cumpăraţi şi răscumpăraţi” de oligarhii “trei Vlazi” – Voronin, Filat, Plahotniuc + Ţopa + …
    Războiul de pe Nistru din 1992 şi toate războaile Rusiei asupra RM sunt pierdute pentru că am fost şi suntem trădaţi de guvernanţii “noştri” – slugile Rusiei.
    Să nu fost SUA şi UE demult era RM din nou “российская губерния”.

  3. teleobservator

    Razboiul impotriva tarii este facut de unele posturi TV si din interior.Astfel,anul trecut,un post TV a lansat lozinca “adu pe mama acasa” care a avut efect invers,deoarece mamele a luat copiii peste hotare.Acum tot acest post ne arata cit de bine traesc moldovenii stabiliti in Europa insa nu ne spune cite sicrie vin zilnic pe Aeroport.Iar JURNALTV ne spune cit de eftine sunt apartamentele in Europa.Dupa asta tot acesti jurnalisti se pling de natalitatea scazuta.

  4. Deportatul

    Teleobservator, de acord.
    În primul rînd de vină sunt jurnaliştii, comentatorii politici care manipulează cu cetăţenii să fie votaţi oligarhii ce au “prihvatizat” averea Statului , a cetăţenilor, şi slugesc interesilor Rusiei.
    Chiar şi dupa ce Filat “a furat” speranţa din 2009 a tinerilor, cetăţenilor RM “Unimedia” prelungeşte a lustrui imaginea lui Filat şi de a fi atăcaţi murdar Ghimpu, Chirtoacă. Dl Petru Macovei, un şef a jurnaliştilor, laudă “Unimedia”. Aceiaş politică editoriaă o au P. Bogatu şi N. Negru al Jurnal.md; la Vocea Basarabiei A.Gherasim, cuplul Saharneanu

  5. Virginia

    Am gasit in “unimedia”: “Comuniștii nu mai au argumente suficiente pentru a-și susține și promova ideile și de aceea vor să recurgă la proteste. De această părere este prim-ministrul Iurie Leancă. Oficialul susține, însă, că scoaterea oamenilor în stradă nu este cea mai bună soluție. Politicianul a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru TV7, transmite UNIMEDIA.
    „Într-un stat democratic este foarte importantă concurența de idei și nu chemarea oamenilor în stradă atunci când nu mai ai argumente și când nu ai posibilitatea să propui societății un model nou pentru edificarea unui stat modern, european și funcțional.
    Eu cred că ceea ce invocă PCRM demonstrează că ei nu mai au niciun argument în procesul de confruntare a ideilor. Eu am mai spus că cel mai important este ca tot ceea ce vor să facă să fie în limitele cadrului legal”, a declarat Leancă.
    Oficialul a mai subliniat că protestele nu sunt o soluție pentru funcționarea unui sistem politic modern.
    „Ei ar trebui să demonstrze că sunt conștienți și responsabili de viitorul acestei țări și de viitorul cetățenilor noștri. Eu sunt de părere că noi ar trebui să renunțăm la modele care țin de secolul XX și să facem astfel încât în Moldova să funcționeze un sistem politic modern. PCRM, după părerea mea, nicidecum nu se indentifică cu acest sistem modern”, a mai adăugat premierul.
    UNIMEDIA menționează că liderul PCRM, Vladimir Voronin a declarat anterior că formațiunea sa este gata să organizeze o „revoluție de catifea”. În replică președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a afirmat că „anunțul lui Voronin îi face pe deputații comuniști să se comporte ca o opoziție mai puțin constructiva”-am incheiat citatul. Dle Prim-ministru! Intelegeti-ma corect,nu sunt de acord cu multe din ce face puterea,dar si opozitia in dezbaterile “de idei si proiecte” in Parlamentul R.Moldova.Meditand la cele declarate de dv.in calitatea pe care o aveti asi vrea sa va formulez doar citeva intrebari:Cu cine din Parlamentul actual se mai poate adopta legi care sa fie in interesul tarii si a cetateanului? Eu am parerea ca actualul Parlament este o adunatura de mancai si nesimtiti,carora nu le pasa de tara si de popor,ci doar de interesele lor de partid,deci a intereselor de familie,nimic mai mult.O alta intrebare este la tema “7 aprilie,2009”,care in formulare ar fi:Asa-numita “revolutie”, care v-a inscaunat,din ce secol face parte? Voi ati fost atunci responsabili de viitorul acestei țări și de viitorul cetățenilor noștri? Cati cetateni au emigrat din tara dupa venirea la putere a actualei guvernari? Cu cat a diminuat nivelul de viata din 2009 pana in zilele noastre?Nu vreau doar o statistica ca raspuns la intrebarile mele,dar o expertiza a situatiei la fata locului,prin satele si oarasele noastre.

  6. CAPSUS

    CATASTROFA. Ma mir. Am citit articolul. Cei care comenteaza scriu amintiri mai vechi sau mai noi despre orice si trec cu vederea peste un lucru strigator la cer: intelegerea cu rusii despre privatizarea celor mai importante institutii si obiecte strategice cu capital de stat de catre firme și companii rusesti. E vanzare de tara, oameni buni, daca e asa. Dar pare sa fie asa, daca vizita lui Rogozin a coincis (?!) cu privatizarea Bancii de Economii si consecionarea Aeroprtului, dupa care Guvernul discuta si aproba, in regim de urgenta, pivatizarea altor 200 de obiecte. Ne ducem in Europa cu o economie nationala trecuta pe mana rusilor? Credeti ca Europa are nevoie de noi in halul îsta? Nu va dati seama ca in problema Bancii de Economii si Aeroprtului GUVERNUL A DAT INAPOI, PENTRU CĂ AU LUAT-O PESTE CAP DE LA EUROPENI. Iar daca vor sufla si mai departe in bors rusilor, caput cu UE. Vilniusul ramane vis si atit. Ne prostesc cu lozinci guvernantii nostri. Trebuie pusi la punct. Nu cu ajutorul comunistilor, Nu. Dar cu ajutorul nemtilor (vedeti cum a iesit in presa ambasadorul germna), americvanilor, balticilor, polonezilor si altei lumi care nu mai vor sa accepte din partea Chisinaului jocuri duble.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *