Raiul jurnalistic şi iadul reportericesc

Aţi simţit vreodată umilinţa şi lehamitea care te copleşesc atunci când ştii că ai dreptate în baza legii, dar legea nu se respectă? Sunt sigură că cetăţenii R.Moldova trăiesc asemenea stări în fiecare zi. Noi, la Ziarul de Gardă, trăim asemenea stări în fiecare zi cu o singură lege: Legea privind accesul la informaţie.

Să lucrezi reporter în Republica Moldova şi să nu ai acces la informaţie este ca şi cum ai lucra la brutărie, dar nu ai avea făină, sau ai fi măcelar şi nu ai avea carne, sau ai fi bucătar şi ai promite mesenilor că le faci o tocană de legume, dar nu ai avea legume. Şi asta în fiecare zi, de multe ori pe zi.

Există în această lege minunată, care conţine 25 de articole, unul intitulat ”Articolul 11. Obligaţiile furnizorului de informaţii”, şi acolo sunt 27 de puncte desfăşurate, care asigură în 27 de feluri accesul la informaţie. Dar, legea e pe hârtie, nu şi în realitate.

În statele UE informaţia nu este proprietatea Guvernului, informaţia publică, ca şi banii publici, sau drumurile publice – aparţine cetăţenilor, iar Guvernul doar o gestionează, o aranjează şi o face publică în cel mai comod fel pentru cetăţeni. În Republica Moldova informaţia publică e tăinuită, ascunsă, dosită, se creează un deficit artificial, se solicită un efort neomenesc, pentru ca oamenii să renunţe să caute informaţia de care au nevoie şi să se mulţumească cu cea care vor guvernanţii să o arate.

Ieri ZdG a primit 4 scrisori şi a scris 5 scrisori. Ieri ZdG a vrut să afle câte licee există în Republica Moldova. La minister i s-a spus să scrie o solicitare de informaţii. Anterior un alt reporter a vrut să cunoască câte spitale sunt şi ce deficit de cadre există, i s-a cerut solicitare oficială de informaţii. Zilnic reporterii ZdG scriu solicitări de informaţii ca la o fabrică stupidă, unde brutarul ar trebui să coacă pâine, căci oamenii înfometaţi îi cer pâine, dar el nu frământă aluat ci scrie şi scrie cereri să primească făină.

Şi întrebările despre numărul liceelor sau al spitalelor sunt cele mai banale întrebări, răspunsul la care trebuie să se găsească automat pe paginile web ale ministerelor. Dar cum credeţi că obţin reporterii ZdG informaţii pe chestiuni complexe, cum ar fi corupţia, spălările de bani, ingerinţele ilegale în justiţie? Credeţi că ajută să scrii scrisori? Doar oamenii care abonează acest ziar sau îl citesc pe pagina web vor răspunsuri la întrebări la minut. Şi noi vrem foarte mult să le oferim aceste răspunsuri.

În luna mai, de Ziua Libertăţii Presei, am făcut o acţiune publică, trimiţând peste 100 de scrisori de solicitare de informaţii la peste o sută de autorităţi publice. Răspunsurile au venit pe parcursul a trei luni. Şi cu toate acestea, în trei luni  s-au adunat doar 50 de răspunsuri . Deci mai mult de jumătate dintre autorităţi nu s-au obosit să răspundă. Legea ne permite să acţionăm în judecată toate aceste instanţe, dar de unde să luăm 50 de avocaţi care să se ocupe vreo 2-3 ani de aceste procese, căci cam atât durează un proces judiciar la noi.

Zilele trecute la Kiev a avut loc un forum al mass-media din statele Parteneriatului Estic (Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Belarus). Acest forum anticipează summitul Guvernelor celor 6 state şi al autorităţilor UE, care va avea loc la Bruxelles în luna noiembrie.

În noiembrie, instituţiile europene vor să afle de la Guvernul de la Chişinău (şi de la celelalte 5) ce s-a făcut la capitolele: economie puternică, guvernare transparentă, societate liberă şi conectivitate (transport şi energetică).

Pentru a înţelege exact ce vor spune guvernele, UE organizează întâlniri anticipate cu diverse categorii de cetăţeni: jurnalişti, economişti, activişti, tineri, care comunică despre cât de mult s-a schimbat viaţa lor în bine sau în rău. Şi aceasta e partea bună a lucrurilor rele. Am mers, am comunicat, am povestit despre Legea privind accesul la informaţie din Moldova care e îngropată de vie, care e ţinută ostatică, împreună cu informaţia, care este a cetăţenilor, nu a guvernanţilor. Am spus că Moldova e un rai jurnalistic, unde ne scăldăm în teme tari în fiecare zi, dar e şi iadul reportericesc, din cauza neaccesului la informaţii.

Poate până în noiembrie guvernul moldovenesc pro-european, care merge la Bruxelles să povestească despre progrese, transparenţă şi raiul jurnalistic moldovenesc, schimbă iadul informaţional pe un rai?


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *