Putin vrea şi Odesa

Luni, Chişinăul a găzduit cea de-a IX-a Reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova (GAERM), cu participarea miniştrilor de Externe din cele 28 de state-membre UE, a Comisarului european pentru Extindere, Stefan Fule şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini. Prilej de reunire – intrarea în vigoare a Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb R. Moldova – UE, semnate pe 28 iunie, la Bruxelles. Potrivit declaraţiilor făcute de oficialii noştri – până şi după reuniune, evenimentul este unul „emblematic”, pentru că vine într-un moment de grea cumpănă pentru R. Moldova, în care Rusia caută să ne ”pună la zid” cu tot felul de „războaie comerciale”.

Tot în această săptămână, pe 5-6 septembrie, ţara Galilor va găzdui o Reuniune de urgenţă NATO, de la care nu va lipsi nici R. Moldova, ea având calitatea de invitat, alături de Ucraina şi Georgia – toate trei state proaspete membre asociate ale UE şi toate trei aflate, din această cauză, în criză de relaţii cu Rusia. Deşi nici Georgia, nici Ucraina şi nici R. Moldova nu sunt membre ale NATO, summit-ul are o importanţă crucială pentru destinele fiecăreia dintre ele, ţinând cont că Alianţa Nord-Atlantică este, de mai mulţi ani, angajată şi în rezolvarea crizelor nu doar din interiorul, dar şi din afară Alianţei, iar R. Moldova, Georgia şi, în special, Ucraina sunt în toiul unor crize, pe care, în nici un caz, nu le vor putea depăşi pe cont propriu. Mai ales Ucraina, unde lucrurile au trecut de mult de „linia roşie”.

NATO are de rezolvat o mare problemă

După contraofensiva de sâmbătă şi duminică a trupelor insurgente, preşedintele Ucrainei, P. Poroşenko, a recunoscut public că s-a ajuns la limita „dincolo de care nu mai există loc decât pentru război”, iar noul preşedinte al Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a fost şi mai tranşant, avertizând că „războiul din Ucraina nu e doar pentru Ucraina”. Este o aluzie directă la pericolele potenţiale ale acestui război pentru întreaga regiune. Iar riscurile cresc. Pentru Ucraina, în primul rând, dar şi pentru R. Moldova, care este în vecinătatea ei imediată, şi, desigur, pentru Europa, pe care Rusia o suspectează de „ne-prietenie” din cauza embargourilor. Ameninţarea lui Putin că, dacă-şi doreşte, în două săptămâni poate lua şi Kievul (nu doar estul Ucrainei) a pus comunitatea internaţională pe foc şi a dat de gândit, în primul rând, Cartierului General NATO. Alianţa are de rezolvat o mare problemă şi summitul din ţara Galilor va fi, cu siguranţă, o primă reacţie rapidă la politica neoimperială a Kremlinului. şi nu e vorba doar de Ucraina, ci de tot spaţiul ex-sovietic. NATO a ajuns în punctul din care nu mai poate asigura, doar politic, pacea şi stabilitatea în Europa, iar declaraţia din ajunul summitului, lansată de Secretarul General NATO, Anders Fogh Rasmussen, despre nevoia dislocării a 5 baze permanente NATO în Polonia, Statele Baltice şi România s-ar putea să fie punctul de pornire pentru nouă arhitectură de securitate care, chiar dacă nu vizează R. Moldova la direct, oricum ne avantajează, graţie vecinătăţii noastre cu România, tot aşa cum va avantaja ea şi Ucraina, graţie vecinătăţii şi cu România şi cu Polonia.

Putin pune Transnistria la treabă?

Rusia a scos luni de pe câmpurile de luptă din Ucraina 15 camioane militare cu morţi. Anunţul a fost publicat pe mai multe site-uri ucrainene. Numărul morţilor se ridică, potrivit datelor Ministerului ucrainean al Apărării, la 1000 de militari. Acesta se pare a fi rezultatul ofensivei dure de la sfârşitul săptămânii trecute a trupelor ruse şi a insurgenţilor din Doneţk şi Lugansk, care au reocupat mai multe poziţii de luptă, pierdute iniţial în confruntările cu trupele regulate ucrainene. Moscova a dorit, probabil, să-şi demonstreze puterea, după eşecul lui Putin de a-l convinge pe Poroşenko să negocieze cu liderii separatişti condiţiile unui acord de pace şi a băgat pe linie de foc toată „carnea vie” pe care a avut-o la dispoziţie. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, A. Lîsenko, după ofensiva de sâmbătă şi duminică, Rusia şi-a reconsolidat masiv poziţiile pe frontul ucrainean, a avansat cu tehnică de luptă şi trupe în teritoriul regiunilor Doneţk şi Lugansk şi este pornită să atace oraşul-port Mariupol şi să iasă la Marea Azov. Lîsenko susţine că alături de trupele separatiste luptă circa 1500 de militaru ruşi foarte bine echipaţi, în timp ce alte 20 de mii de militari stau în aşteptare de luptă de-a lungul frontierei cu Ucraina. Lucrurile s-au complicat şi mai mult după ce tot săptămâna trecută în lupte, de partea separatiştilor, s-au implicat şi reprezentanţi ai organizaţiilor neonaziste din Rusia. Preşedintele Asociaţiei Organizaţiilor şi Comunităţilor Evreieşti din Ucraina, Iosif Zisels, susţine într-o declaraţie de presă că în Rusia funcţionează o reţea extinsă de organizaţii fasciste neonaziste, care se afirmă activ în perioadele acute, aşa cum s-a întâmplat la începutul anilor `90 în Moldova, iar mai târziu şi în Georgia. Dar nici asta nu e totul. Mai nou, Rusia caută să implice în războiul din Ucraina şi R. Moldova, estul R. Moldova, controlat exclusiv de Moscova. Potrivit locotenent-colonelului Anatol Caraman, preşedintele Asociaţiei „Tiras-Tighina”, la început de săptămână „toată tehnica blindată de pe platoul Copanca-Chiţcani a fost retrasă şi aliniată în ordine de luptă în sudul raionului Slobozia, la hotar cu Ucraina”, spune Caraman. În opinia sa, Rusia se pregăteşte să atace Ucraina pe direcţia Odesa şi să deschidă un al doilea front pentru Ucraina. Caraman susţine că Rusa dispune în prezent în Transnistria de 20 de mii de militari, bine dotaţi şi instruiţi. În cazul în care Moscova va da ordin de atac, spune preşedintele de la Tiras-Tighina, Ucrainei îi va fi foarte greu să reziste pe două fronturi concomitent, iar pierderea Odesei ar fi o catastrofă nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru R. Moldova. şi nu numai…”. Dacă Putin se va decide să facă pasul despre care presa scrie de mai multă vreme, nu-i exclus să ne pomenim cu surprize foarte mari nu doar la Nistru, ci şi în Bugeacul găgăuzesc, unde Rusia de mult se pregăteşte de război. Moscova s-ar putea să prindă la curaj şi să transforme Gagauzia într-un al doilea, după Transnistria, front împotriva R. Moldova. Depinde ce va hotărî să facă Putin. Dar nu este deloc mai puţin important ce va hotărî să facă NATO la summit-ul din ţara Galilor.