Putin nu are timp pentru Dodon

Cu ce s-a schimbat Rusia, Putin şi emisarii lui Putin în urma celor 11 vizite în Federaţia Rusă, dintre care 8 întrevederi personale cu V. Putin, tovarăşe preşedinte? Ce a avut de câştigat R. Moldova de pe urma acestor vizite, pentru care s-au făcut şi anumite cheltuieli? Sensul? Rostul?

Dodon nu mai pleacă la Putin. Vizita la Moscova, despre care Igor Dodon trâmbiţase că se va întâmpla spre sfârşit de aprilie, a eşuat. Putin e prins în probleme mult mai serioase, decât a poza alături de Dodon şi a face la cameră schimburi simbolice de cadouri şi îmbrăţişări, deşi Igor Nicolaievici şi-a dorit foarte mult să mai înscrie un record în jurnalul său de călătorie – cea de-a noua vizită, făcută lui Putin, în nici doi ani de când e preşedinte. Nu a fost să fie. De vină, -crede Dodon, ar fi America, Marea Britanie, Franţa, Ucraina, România şi toate statele „neprietenoase” Rusiei, acuzate de Externele de la Moscova de „rusofobie”. Londra este avizată că a provocat scandalul cu otrăvirea fostului spion rus, Serghei Skrypal, şi a fiicei sale, scandal care a generat o criză diplomatică fără precedent între Occident şi Moscova (peste 150 de diplomaţi ruşi expulzaţi din peste 20 de state). Vina americanilor, francezilor şi britanicilor ar fi că au bombardat Siria. România, Ucraina şi alte 20 de state, inclusiv R. Moldova, sunt desconsiderate pentru solidarizarea cu Marea Britanie în cazul Skripal şi expulzarea de diplomaţi ruşi. Nu sunt trecute cu vederea nici protestele din Ungaria, unde zeci de mii de oameni au ieşit în stradă la Budapesta, pentru a contesta rezultatul alegerilor de duminica trecută, în care câştigător a fost dat partidul premierului Viktor Orban, un prieten al lui Putin, acuzat de implicare în scandaluri de mare corupţie. Protestatarii au scandat „Orban nu e premierul nostru” şi au cerut renumărarea voturilor. Proteste violente au luat amploare şi în Armenia – un alt partener fidel al Rusiei, de data asta în cadrul CSI. Mii de oameni au protestat la Erevan şi în alte oraşe mari faţă de numirea fostului preşedinte Serj Sark-sian în funcţia de premier, după ce acesta a modificat Constituţia şi şi-a atribuit împuterniciri, după modelul Rusiei. Opoziţia armeană a anunţat marţi „situaţie revoluţionară în ţară” şi a făcut apel către populaţie să se mobilizeze, dar să protesteze paşnic. În această situaţie, lui Putin, evident, numai de vizita lui Dodon nu-i este. Preşedintele e în doliu. Nu de alta, dar în două luni, de când nu a mai fost la Moscova, „în relaţiile moldo-ruse s-au acumulat mai multe probleme, care impun necesitatea soluţionării neîntârziate la nivel înalt”, declara Dodon acum două săptămâni după întrevederea cu ambasadorul rus la Chişinău, Farit Muchametşin, iar în cadrul emisiunii „Glavnîi vopros” de la NTV Moldova (postul pe care-l patronează), Dodon a încercat să dea vizitei sale la Moscova o şi mai mare importanţă şi actualitate. „Avem despre ce să discutăm cu Vladimir Putin, reieşind din situaţia bilaterală actuală, reieşind din riscurile privind securitatea întregii regiuni. Avem ce discuta din punctul de vedere al reglementării transnistrene. Subiecte sunt foarte multe, având în vedere direcţia ultimelor acţiuni pe care le-a făcut guvernul Moldovei şi având în vedere tot ceea ce se întâmplă în ultima perioadă în lume şi în regiune”. Ce băiat cu vână, acest Igor Dodon. Dacă nu l-am şti şi nu i-am cunoaşte feleşagul, am crede că chiar de vizita sa la Moscova ar depinde, dacă nu în totalitate, cel puţin pe jumătate, soarta lumii. Păi, tovarăşe preşedinte, dar parcă până acum, în cadrul celorlalte întrevederi cu Putin, nu tot despre problemele regiunii, problema transnistreană şi alte probleme de relaţie bilaterală aţi discutat? Şi ce s-a schimbat, la modul serios? Pe 17 martie, curent (perioadă de după a opta vizită la Putin), în R. Moldova, într-o misiune de două zile s-a aflat viceministrul de Externe al Rusiei, Grigori Karasin, unul dintre purtătorii de cuvânt ai lui V. Putin în problema transnistreană, care – curios lucru, a venit în vizită în Moldova cu două agende total diferite: la Chişinău a pledat pentru normalizarea relaţiilor moldo-ruse, iar la Tiraspol a dat asigurări regimului separatist Krasnoselski că politica Rusiei în problema Transnistriei rămâne neschimbată. Deci, stat în stat. Acum două zile, D. Rogozin, un alt emisar al lui Putin pentru Transnistria, interzis de un an în R. Moldova, se căciulea la fel şi, poate şi mai tare, după vizita la Kiev a premierului Pavel Filip și convorbirile cu preşedintele P. Poroşenko privind crearea unui „coridor verde” prin Ucraina, pentru retragerea trupelor ruse şi a muniţiilor din Transnistria: „Moscova nu va admite retragerea trupelor sale din Transnistria… Poziţia Chişinăului în această problemă interesează Rusia mai puţin. Nu vom admite degradarea statutului Transnistriei, unde locuiesc conaţionalii noştri…”. Cu ce s-a schimbat Rusia, Putin şi emisarii lui Putin în urma celor 11 vizite în Federaţia Rusă, dintre care 8 întrevederi personale cu V. Putin, tovarăşe preşedinte? Ce a avut de câştigat R. Moldova de pe urma acestor vizite, pentru care s-au făcut şi anumite cheltuieli? Sensul? Rostul? Declaraţiile lui Karasin şi Rogozin (presa rusă, de altfel, abundă şi de alte declaraţii de acest gen) sunt dovada faptului că Rusia este, în raport cu R. Moldova, un stat agresor, că stânga Nistrului este un teritoriu ocupat şi că Federaţia Rusă este de 26 de ani în război nedeclarat cu R. Moldova, fapt pe care ea, evident, nu-l recunoaşte.

Acum o lună, Moscova anunţa că trimite ambasador nou la Chişinău. Pleacă Muchametşin şi vine Vasneţov. Schimbul are loc „în contextul deteriorării fără precedent a relaţiilor dintre cele două ţări”, a scris publicaţia rusă Kommersant. Are Rusia probleme cu R. Moldova? Rusia are probleme în Siria, în Afganistan, în relaţiile cu America şi NATO, numai nu cu R. Moldova. Atât timp cât trupele ruse sunt şi vor staţiona la Nistru, problemele nu sunt ale Rusiei, ci ale R. Moldova cu Rusia. Când o să recunoaşteţi acest lucru, tovarăşe preşedinte, şi o să trataţi Rusia după cum este, şi nu după cum pretinde că este. În afară de faptul că aţi schimbat ambasadorii R. Moldova la Moscova după placul Moscovei (Andrei Neguţa), aveţi de gând să mai schimbaţi şi altceva? Nu pierdeţi, tovarăşe preşedinte, timpul cu număratul vizitelor la Moscova şi întâlnirilor cu Putin, că în politică aritmetica contează mai puţin. Număraţi zilele care v-au mai rămas. Că timpul trece.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *