Psihoterapeutul

Radovan Karadzic, liderul sârb care a ordonat uciderea a mii de oameni, a fost, în sfârşit, reţinut de autorităţi. Acest moment a venit cu o întârziere de 12 ani. În acest răstimp Radovan şi-a schimbat numele, chipul, locul de trai, parţial profesia. Înainte de a deveni politician sângeros, Karadzic a fost psihiatru. Astfel, pe parcursul ultimului deceniu Radovan se numea deja Dragan şi practica medicina netradiţională. În biroul său de lucru au fost găsite atât icoane ortodoxe, cât şi obiecte oculte, tot ce ar putea ajuta la spălarea psihicului unui om. Oamenii l-au crezut pe cuvânt, atât cei care cu 12 ani în urmă s-au supus ordinului de ucidere a mii de oameni, cât şi cei care până mai ieri veneau să beneficieze de tratament.

Reţinerea lui Karadzic ne cauzează un deja vu incomplet. Şi în Moldova s-au făcut masacre, ordonate de lideri politici cu nume bine ştiute. Între timp, liderii şi-au schimbat numele, chipul, apartamentul, nu şi „năravul”. Aşa populaţia băştinaşă este supusă de zeci de ani unei terapii psihiatrice, care o face să accepte că cei care au distrus bisericile construite pe banii creştinilor sunt acum aproape sfinţi prin faptul că le reconstruiesc cu ajutorul armatei şi tot pe banii creştinilor. Cei care au introdus totalitarismul sunt aproape democraţi pentru că mimează pluralismul. Cei care au asigurat creşterea fulminantă a diferenţei dintre bogaţi şi săraci ne-au învăţat să fim patrioţi şi să iubim conducerea. Trucurile psihiatrice sunt nesfârşite, pentru asta se face uz de mesaje religioase şi poliţieneşti, de instrumente politice şi mediatice. Psihotropele ni se toarnă de la toate tribunele oficiale şi populaţia R. Moldova înghite totul.

Psihiatrii explică efectele drogurilor asupra narcomanilor ca o dependenţă achiziţionată, uneori ireversibilă. Generaţia actuală de la noi s-a deprins cu starea care este, cu corupţia, intransparenţa, poliţia politică, arestările la comandă. Generaţia curentă de cetăţeni ai R. Moldova acceptă tot răul în linişte totală, doar că să vină de sus.

Serbia a „prins” psihiatrul peste 12 ani. Poate că nu îl oprea nici azi, dacă nu ar fi fost conjunctura unor evenimente internaţionale. După aderarea României şi Bulgariei la UE, Serbia are hotare doar cu state-membre sau candidate la Uniunea Europeană. Poporul sârb vrea un stil de viaţă european şi o conducere care le-ar asigura asta. Conducerea sârbă nu a glumit cu poporul şi a pornit un dialog sincer cu instituţiile europene. Atunci Europa a indicat la conceptul de justiţie şi la problema „psihiatrului”. Sârbii ţin foarte mult la sârbi, inclusiv la psihiatri, dar conducerea Serbiei şi-a făcut o autopsihanaliză şi a pus „doctorul” ucigaş pe tavă Tribunalului de la Haga.

Conducerea de la Chişinău îşi ţine „psihiatrii” în mare grijă. De aceea dialogul cu Europa e duplicitar. Nici problema justiţiei, nici cea a transparenţei nu e decisivă. Nici chiar cea a hotarelor, căci dacă Zigmund Freud ar fi viu, ar descifra fanteziile europene ale autorităţilor de la Chişinău, ar descoperi că noi vrem hotar nu cu UE, ci cu Moscova.

Recent, Ambasadele şi instituţiile UE acreditate la Chişinău au remis un mesaj foarte limpede, în care sunt analizate acţiunile şi inacţiunile puterii. Alegerile pentru anul viitor sunt încă într-un cadru legal şubred, libertatea presei şi pluralismul şchioapătă, independenţa mass-media e compromisă, iar hărţuirea de către organele de forţă ia amploare.

Atestăm o intensificare a acţiunilor unor organe de stat de hărţuire a diferitor partide politice sau susţinători ai programelor acestora. Astfel de situaţii pot periclita potenţialul mediului pre-electoral pentru desfăşurarea alegerilor legislative în 2009.

Progresul remarcabil în exercitarea libertăţii de exprimare şi în organizarea alegerilor din 2009 în deplină concordanţă cu angajamentele asumate faţă de OSCE, Consiliul Europei şi comunitatea internaţională ar constitui argumente solide pentru intensificarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Partidele politice de opoziţie din R. Moldova încearcă să demaşte identitatea şi metodele „psihiatrului” şi solicită ajutorul occidentului. Recent PLDM s-a adresat Partidului Liberal pentru a lua o atitudine comună „împotriva celor care au lucrat, ocupând funcţii înalte, în structurile sovietice de ocupaţie, au colaborat cu acestea, au făcut alianţă cu partidul comuniştilor sau au votat în parlament pentru ei”.

„Psihiatrii” Moldovei sunt strânşi la perete şi o finalitate justiţiară ar putea veni dacă partidele de opoziţie ar avea un mesaj comun, dacă oamenii s-ar rupe de dependenţa psihiatrică de regimul vechi, dacă Europa ar trece hotarele.

Alina Radu