Proiecte europene pentru probleme moldoveneşti
Ecaterina Taban, 60 de ani, locuieşte într-un sat din apropierea or. Şoldăneşti. Zi de zi, ea încearcă să supravieţuiască cu o pensie de doar 400 lei pe lună. În comparaţie cu alţi locuitori din aceeaşi localitate, ea o duce mai bine. Singurul venit al multora dintre vecinii săi este de doar 200 de lei. De fiecare dată, atunci când comunicam cu oamenii din R. Moldova, îmi devenea tot mai clar de ce această ţară este considerată drept unul dintre cele mai sărace state din Europa.
Pentru ameliorarea calităţii vieţii în Moldova, organizaţii financiar – bancare internaţionale, cum ar fi Banca Mondială, lucrează insistent pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale unor oameni, cum e şi Ecaterina Taban. Proiectele Băncii Mondiale implică diverse domenii, aşa cum ar fi managementul financiar sau infrastructura de mediu. Potrivit Melanie Marlett, directorul de ţară a Băncii Mondiale progresul acestor proiecte este «satisfăcător».
Pe de altă parte, Veaceslav Ioniţă, de la IDIS «Viitorul» afirmă că, în trecut, donatorii internaţionali puneau în aplicare propriile strategii, care nu au fost întotdeauna în conformitate cu necesităţile economice ale comunităţilor locale. Totodată el recunoaşte că, până recent, organizaţiile financiare internaţionale nu a avut o altă opţiune. «Până în 2006 nu prea au existat experţi locali independenţi, care ar fi propus o evaluare independentă a situaţiei», explică Ioniţă. «Iar Guvernul R. Moldova nu a reuşit să prezinte un plan adecvat de combatere a sărăciei şi de îmbunătăţire a economiei». Potrivit expertului, reprezentanţii Băncii Mondiale par dispuşi să ţină cont de sfaturile experţilor locali. Totodată există riscul ca aceste sfaturi să nu fie implementate.
Melanie Marlett afirmă că în următorii trei ani, organizaţia pe care o conduce, vrea să pună în aplicare peste 15% din proiectele sale în R. Moldova. Rămâne de văzut dacă, totuşi, Guvernul este pregătit să facă faţă acestei sarcini. Modului în care Executivul R. Moldova execută proiectele Băncii Mondiale rămâne destul de important. În caz contrar, chiar în cele mai bune sugestii ale experţilor locali sau internaţionali vor rămâne mai puţin folositoare.
Onno Sinke, Amsterdam, Stagiar la Ziarul de Gardă
