Plahotniuc, singur în faţa camerei
”[Am votat] pentru ca Moldova să nu mai nimerească pe mâinile partidelor de opoziție incompetente, care vor să vină la guvernare, să stopeze indemnizațiile și ajutoarele, să micșoreze salariile și pensiile, să închidă din nou școlile cum au mai făcut-o anterior și să arunce în general țara în haos și sărăcie”, așa a vorbit Vlad Plahotniuc într-un spot video făcut public pe canalul de Youtube al PDM în dimineața zilei de 24 februarie 2019.
La 24 februarie, toți liderii politici importanți și-au anunțat locul și ora votării și și-au organizat, în acest mod, câte o baie mediatică, răspunzând la întrebări, făcând declarații, etalându-și avantajele și atu-urile.
Vlad Plahotniuc nu a suflat o vorbă despre ora și locul votării. Nimeni, afară de cameramanii anagajați de el nu a putut filma momentul în care acesta a venit la vot, nici declarațiile de după.
Astfel, Plahotniuc apare într-un video, undeva pe o stradă lăturalnică, lângă o poartă de fier închisă. Este singur-singurel, fără acoliți politici, fără familie, susținători, iar în fața sa apare doar un microfon, un singur microfon fără siglă și … nicio întrebare. Așa, singur în fața acelei enigme electorale, Vlad Plahotniuc a spus că a votat pentru ca Moldova ”să nu mai nimerească pe mâinile partidelor de opoziție incompetente, care ar dori să stopeze indemnizațiile, ajutoarele, salariile și pensiile, și să arunce în general țara în haos și sărăcie. Dacă ar fi existat în preajmă măcar un jurnalist liber, l-ar fi întrebat atunci pe Plahotniuc, cum privește la posibile alianțe post-electorale, dar nu a fost.
Peste doar câteva ore, în dimineața zilei de 25 februarie, Plahotniuc a făcut o declarație absolut contrarie, în sala sa de presă de la PD: ”Acum, o spun cu toată fermitatea că PDM este gata să înceapă negocierile cu partidele și cu independenții care trec în Parlament”. Dacă ar fi putut vre-un jurnalist să îi adreseze vreo întrebare, l-ar fi întrebat când a fost sincer și când a trișat. Dar Plahotniuc își menține handicapul sau frica de a nu răspunde la întrebări necunoscute, neprogramate, la care răspunsul nu e scris din timp.
Exercițiul cu ceata de jurnaliști, care pun întrebări diferite, este vital pentru un politician, și mulți politicieni mici au crescut mari anume prin aceste exerciții: inclusiv Andrian Candu, Pavel Filip, Sergiu Sârbu, Igor Dodon, Maia Sandu, Andrei Năstase, etc.
Vlad Plahotniuc nu prea a acceptat, în cei 10 ani, o probă de acest gen, el rămâne deocamdată în rând cu Șor, Țuțu, Botnari, Iaralov, care nu vorbesc spontan cu jurnaliștii. Chiar și Elena Hrenova a vorbit la microfoane necunoscute și a răspuns la întrebări pe care nu le știa sau chiar nu le înțelegea.
După refuzul Blocului Acum, dar și al socialiștilor, de a crea o alianță cu PD, Plahotniuc a mai oferit un comentariu. Nu, nu a ieșit public, nici măcar la un briefing. A răspuns fără sunet, într-un interviu în scris: ”Partidul Democrat nu a atacat pe nimeni, nu a folosit nici o clipa limbajul urii și al dezbinării”, adăugând că ”Deputații aleși ai Blocului ACUM trebuie să-și asume criza, pe care o provoacă în țară, în cazul în care refuză dialogul și aleg calea haosului”.
Modul în care liderul PD a descris invitația la dialog adversarilor săi arată cât de mult îi place obscuritatea: ”Noi am trimis acea invitație către liderii Blocului ACUM fără să o facem publică și fără ca măcar să anunțăm public că am trimis-o. (…)Noi eram gata să mergem la această întâlnire cu un plan foarte clar de negocieri, cu o propunere de posibil acord pe teme foarte concrete”. Tocmai asta e problema, alianțele sau mezalianțele politice nu mai trebuie făcute pe furiș, cu ”negocieri” ascunse de ochii alegătorilor. Soluția ar fi discuțiile transparente, în fața cetățenilor și a jurnaliștilor. Da, intuim, reieșind din fricile liderului PD, deciziile se vor lua ”fără să fie făcute publice”, prin invalidare de mandate, hotărâri judiciare abuzive și legislative. Nimic nou. Nimic veșnic.
