Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Petru Grozavu: Schimbarea, în taină,…

Petru Grozavu: Schimbarea, în taină, a Mitropoliţilor

Patriarhul Rusiei şi-a revăzut agenda vizitei în Moldova, însă nu a renunţat la ideea de a veni la Chişinău. Potrivit «antimedia.info», P.F. Kirill nu va mai merge prin toate eparhiile, după cum planifica iniţial, ci îşi va limita vizita, pentru 8 – 9 octombrie, doar la Chişinău.

Modificarea programului ar fi legată de starea sănătăţii Patriarhului, care, după ultima vizită în Ucraina, ar fi suferit un atac de cord. O fi. Biserica Rusă s-a înglodat în prea multe proiecte politice, că să le dovedească, fără supraefort, pe toate. Nu-i exclus, însă, ca motivele reale din care Kirill al Rusiei să-şi fi revăzut programul să aibă o cu totul altă explicaţie, şi anume: o decizie a Sinodului BOR, pe care Patriarhul o aduce cu el la Chişinău şi pentru care nu mai contează consultarea episcopatelor.

Kremlinul şi Biserica

Părerile în societate, vizavi de venirea lui Kirill la Chişinău, s-au împărţit. Clericii din cadrul Mitropoliei Moldovei susţin că Patriarhul vine într-o misiune pastorală, firească pentru un spaţiu canonic la care ar avea atribuţii (deşi la tema atribuţiilor istoria şi tradiţia spun altceva). Printre analiştii politici, dar şi printre clericii Mitropoliei Basarabiei, circulă opinia că vizita ar ascunde după ea mai mult interese politice decât ecleziastice. Există, însă, şi versiuni, potrivit cărora, vizita lui Kirill va avea un caracter pastoral, însă conotaţiile ei vor fi, până la urmă, politice. Cei din urmă au convingerea că Kirill vine la Chişinău într-o misiune «ortodox-politică», lucru, de altfel, caracteristic Bisericii Ruse de-a lungul istoriei, de unde şi natura foarte specială a ortodoxiei ruse. Chiar dacă ar fi să trecem peste istorie, avem, ani mai încoace, cazul războiului de la Nistru, declanşat de Rusia şi în care Biserica Rusă a fost implicată masiv. Cu a cui blagoslovire au ajuns la Nistru hoardele de cazaci sau comando-urile paramilitare din Ucraina? Cine a încurajat trupele ruse în războiul de la Nistru? Cine a împărţit ordine bisericeşti criminalilor de război şi haimanalelor politice de la Tiraspol? Sau cine a fost păstorul duhovnicesc al partidului comuniştilor în epoca lui Alexie al II-lea şi sub a cui ctitorie a fost lansat la Chişinău proiectul politico-ortodox «V. Pasat»? Putem să ne aşteptăm că sub Kirill (confratele de kgb al lui Putin) Biserica Rusă ar fi alta decât a fost sub Alexie al II-lea? Utopie. Kremlinul şi Biserica, Putin şi Kirill, armata şi altarul sunt, în cazul Rusiei, sinonime. Au fost şi rămân. Rusia şi în secolul 21 merge pe aceleaşi politici panslaviste, reambalându-le uşor în formule noi, gen «lumea rusă», la care, de altfel, R. Moldova este trecută ca «parte inseparabilă» – ca să-l cităm exact pe Patriarh. «Poporul ortodox al Moldovei independente îşi păstrează unitatea cu popoarele frăţeşti ale Belarusiei, Rusiei, Ucrainei şi ale altor ţări, părtaşe ale moştenirii spirituale a Sfintei Rusii…» (din mesajul Patriarhului Kirill la hirotonirea Episcopului Nicodim Vulpe, Moscova, 26 decembrie 2010). Şi tot Kirill, la întâlnirea în careu cu episcopii de la Chişinău, mănăstirea Solovki, 21 august 2010: «Ne rugăm pentru R. Moldova, pentru prosperitatea poporului moldovenesc, ca orientarea politică a R. Moldova să ajute la păstrarea unităţii Sfintei Rusii”. Scurt şi clar. timpuri noi, politici vechi.

Noul proiect rusesc pentru Moldova

Mitropolia Basarabiei a provocat mereu indigestii Moscovei. Cu toată puterea sa de influenţă, Kremlinul nu a putut convinge Strasbourgul, iat Patriarhia Rusă – Constantinopolul, că Biserica Ortodoxă Română nu e la ea acasă în Basarabia. Nici războiul intraconfesional, provocat între cele două mitropolii de la Chişinău, nu a dat câştig Rusiei, fapt care a determinat-o să revină pe baricade. În timp ce Putin-Medvedev forţează nota federalizării R. Moldova (după ce au câştigat de partea sa Germania), Kirill caută soluţii pentru anihilarea Mitropoliei Basarabiei. Există şi un proiect în acest sens, care va fi subiectul-cheie pe agenda vizitei P.F. Kirill la Chişinău: crearea Bisericii Autocefale Moldave, care presupune unificarea celor două mitropolii şi pentru care Kirill preconizează schimbarea Întâistătătorului Bisericii ruse la Chişinău. ÎPS Vladimir i se pregăteşte preluarea Mitropoliei Kievului şi a Ucrainei, iar toiagul de la Chişinău ar intra pe mâna (Kirill aduce decizia votată de Sinod) proaspătului Episcop de Edineţ şi Briceni, Nicodim Vulpe. Relaţiile Kirill – Vulpe sunt mai vechi. Kirill este cel care îl hirotonea, în 1981, la Leningrad, pe Ion Vulpe în grad de preot, şi tot el, după preluarea catedrei patriarhale, îl hirotonea, în 2010, şi în grad de Episcop. Speranţele Patriarhului sunt mari. Apele la Chişinău, însă, nu sunt deloc limpezi şi gata pentru schimbare. Mai mulţi preoţi din cadrul Mitropoliei Moldovei califică «schimbarea» drept complot şi ameninţă cu proteste. Nu ştiu dacă le e foarte drag Vladimir, mai degrabă nu sunt dispuşi să-l accepte pe Nicodim, care ar avea o reputaţie proastă şi în mediul bisericesc, şi în cel laic. Şi nici ÎPS Vladimir nu ar fi încântat de ofertă. În mediul clerical de la Kiev apele nu sunt mai limpezi decât la Chişinău. S-ar putea să apară disensiuni şi în mediul politic din R. Moldova. Dar, să vedem cum va fi, că oricum trebuie să fie ceva. Sau nimic.

Petru Grozavu,
petru@zdg.md