Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Petru Grozavu: Putin se joacă…

Petru Grozavu: Putin se joacă în hărţi

După ce a pierdut duelul cu Băsescu pe frontul euroatlantic din România, Rusia se concentrează din nou pe „zonele fierbinţi” din spaţiul ex-sovietic. Putin insistă să se joace „în hărţi”, în speranţa să poată recroi graniţele „noii Rusii” şi recupera tot ce a „pierdut” marele imperiu sovietic după 1990, până şi Ţările Baltice.

Pe 28 octombrie, Ucraina va avea un nou scrutin parlamentar – alegerile în Rada Supremă. Moscova se pregăteşte pentru aceste alegeri mai ceva decât Kievul. Miza Kremlinului de a scoate Ucraina din toate planurie euroatlantice rămâne foarte mare. În special după ce, la început de octombrie, la parlamentarele din Georgia, oponenţii preşedintelui Saakaşvili au preluat controlul asupra pachetului majoritar în Legislativ. Circa 60% din mandate au revenit partidelor din coaliţia anti-Saakaşvili, „Visul georgian”, condusă de miliardarul Bidzina Ivanişvili, despre care presa georgiană scrie că este un mare semn de întrebare pentru Georgia. Deocamdată nu e clar pe care front se va situa Ivanişvili – pe cel de vest sau pe cel de est, se ştie doar că imediat după câştigarea scrutinului electoral i-a cerut demisia lui „Saakaşvili-dictatorul”. Replică lui Saakaşvili: Ivanişvili este „omul lui Putin”. Este sau nu aşa, timpul va arăta. Deocamdată, din tot ce s-a întâmplat e clar una: opoziţia lui Saakaşvili a procedat exact în aceeaşi manieră în care a procedat şi opoziţia lui Băsescu, după ce a preluat controlul asupra Parlamentului şi Guvernului. Acelaşi scenariu. S-ar putea să fie şi acelaşi scenarist.

Pe frontul ucrainean interesele Rusiei nu sunt deloc mai mici decât pe frontul caucazian. Ucraina a fost şi rămâne, chiar şi sub Ianukovici, o mare belea pentru Rusia. Să nu uităm că Kievul a dat peste cap mai multe dintre planurile strategice ale Moscovei vizavi de refacerea imperiului rus. Este vorba şi de Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus (din care cauză rămâne în afara «sceptrului” şi R. Moldova), şi de Uniunea Euro-Asiatică, şi de poziţiile tranşante din ultima vreme ale Kievului în problema transnistreană şi cea de federalizare a R. Moldova. “Acţiunile Moscovei în Transnistria nu sunt întreprinse în beneficiul Ucrainei. Sub masca de federalizare se ascunde ideea distructivă pentru statalitatea R. Moldova şi a Ucrainei…” Sau: „Dacă susţinem integritatea teritorială a R. Moldova, trebuie să ne expunem explicit poziţia cu privire la federalizarea ţării vecine. Pentru siguranţa noastră, trebuie să zicem nu”. Dau doar două opinii ale experţilor în analiză strategică din Ucraina, apărute în presa de la Kiev în ultimele două luni, care nu sunt singurele. Moscova este deranjată şi de faptul că Kievul a devenit mult mai atent la relaţiiile cu Chişinăul şi la politica rusă în R. Moldova, conştientizând că pericolele care pasc R. Moldova sunt, în egală măsură, pericole şi pentru Ucraina. Legat de alegerile din 28 octombrie, trebuie remarcat faptul că Kievul, în premieră, a refuzat să deschidă secţii de votare în zona transnistreană, deşi Tiraspolul s-a agitat, acuzându-l că, spre deosebire de Moscova, este laş şi fricos. Nu este mai puţin important nici faptul că Ucraina s-a pronunţat pentru delimitarea cât mai repede posibil a frontierelor cu R. Moldova pe segmentul transnistrean – lucru care, iarăşi, a provocat noi furii la Tiraspol. Pentru R. Moldova, alegerile din 28 octombrie nu sunt mai puţin importante decât pentru Ucraina. Greu de spus cum se va descurca electoratul ucrainean. Ultranaţionaliştii sunt cu liderul după gratii (Iu. Timoşenko), iar partidele pro-prezidenţiale, care nu au prea făcut faţă crizei, puţin cu ce-şi vor putea acoperi intenţiile de a rămâne la putere. Scrutinul va fi inul crucial. La bătaie va fi pusă nu doar Ucraina, ci şi întreaga regiune. S-ar putea ca, în cazul în care vor cădea Georgia şi Ucraina, să cadă şi Parteneriatul Estic sau, cel puţin, acesta să fie afectat în măsura în care să nu-şi mai poată reveni. Căderea Ucrainei va afecta şi, posibil, va atrage după ea şi R. Moldova. În ce formă, când şi în ce variantă, depinde iarăşi de ce se va întâmpla cu Ucraina. Diferiţi experţi şi oficiali ruşi au dat în presă, cu diferite ocazii, mai multe variante de recuperare a Ucrainei de către Moscova şi de reconstituire a marelui imperiu slav de răsărit, ţinând cont că Belarus e ca şi cum acolo. Modelele au variat, de la  re-regionalizarea Ucrainei, la federalizarea şi absorbţia ei, cel puţin parţială, dacă nu totală. Astrologul rus P. Globa prezice Ucrainei pentru 2014 (un alt an electoral) desfacerea ei în trei părţi, două dintre care vor adera la Rusia. E vorba de Crimeea şi de Ucraina de Est, care este una pro-rusească. Ceea ce spune Globa este, de fapt, readucerea pe ordinea zilei a vechiului proiect al Novo-Rusiei. Dacă Moscova va reuşi să facă ceea ce prezice Globa, înseamnă că Rusia vine în vecinătatea noastră imediată, prin anexarea regiunii Odesa. Treceresa Odesei la Rusia înseamnă ruperea cordonuluiu de frontieră dintre R. Moldova şi Ucraina pe segmentul transnistrean, reunirea celor două Transnistrii, plecarea estului R. Moldova la Rusia şi, posibil, şi a Bugeacului, graţie aceleiaşi vecinătăţi imediate cu reg. Odesa. Pentru Rusia asta ar însemna ieşirea directă la frontierele NATO şi UE, pentru R. Moldova – reintrarea într-un nou corset rusesc. S-ar putea, însă, ca riscurile care ameninţă Ucraina să ne fie şi favorabile, dacă, de exemplu, ne-ar fi dezlegată calea cel puţin spre NATO, dacă nu şi spre UE, ca să putem avea un alt statut decât cel de zonă militară neutră, în care, de fapt, gospodăreşte Rusia.

Petru Grozavu