Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Petru Grozavu: Patru, fără trei

Petru Grozavu: Patru, fără trei

Rusia a intrat în alegeri. La Chişinău şi în toată republica. De două săptămâni încoace, ambasadorul rus în R. Moldova, V. Kuzmin, este într-un program intens de consultări cu mai multe partide politice, căutând să vadă cu cine ar putea negocia varianta unei noi guvernări, loiale Moscovei. Numai fără Partidul Liberal şi fără M. Ghimpu.

Kuzmin nici nu ascunde acest lucru. La întâlnirea cu presa, după consultările de săptămâna trecută cu V. Şelin de la PSD (până atunci prin «strunga» lui Kuzmin trecuse V. Voronin, V. Filat, M. Lupu şi D. Diacov, S. Urechean, V. Pasat), ambasadorul a anunţat cu text deschis că Rusia «este interesată de rezultatul alegerilor» şi că ea şi-ar dori la Chişinău «o guvernare stabilă şi previzibilă», care să accepte relaţii «reciproc avantajoase» cu Moscova. Mă rog, formula ca formula. În diplomaţie, formulele sunt, mai degrabă, un fel de a ascunde decât de a spune lucrurilor pe nume. Până la urmă, contează mai puţin ceea ce a spus decât ceea ce face Rusia, care şi-a băgat «plugul» în «câmpul electoral» al R. Moldova. Deci, are «interese». Moscova s-a pus pe treabă. Asta înseamnă că tot ce s-a întâmplat din 2009 încoace între Prut şi Nistru o deranjează sau, cel puţin, nu-i convine.

Noi cărţi de joc electorale

Rusia se pregăteşte să atace pe tot frontul. Kremlinul a înţeles că electoratul alolingv, chiar dacă este mai organizat decât cel titular, nu-i mai poate salva «interesele». În plus, el nici nu mai este total pe stânga, parte din el este chiar pe dreapta radicală. Alolingvii din Moldova, fie şi parţial, nu se mai vor manipulaţi (în campaniile electorale din Moldova) cu «două limbi de stat» sau «Uniunea Rusia-Belarus», tot aşa cum nu se mai vor manipulaţi cu filozofie patriotică ruşii din Rusia în campaniile militare din Cecenia. Doi: modificarea Codului electoral şi partajarea egală a suplimentului de voturi între câştigătorii cursei electorale reduce esenţial şansele comuniştilor şi ale partidei filoruse, în general, la guvernare. Trei: Rusia este conştientă de faptul că, dacă pierde alegerile din noiembrie, următorii patru ani sunt prea mulţi ca ea să-şi poată menţine influenţa în zona de la est de Prut. Şi explicaţia ţine de noua situaţie geopolitică a R. Moldova, pe care consilierul prezidenţial Dan Dungaciu o definea extrem de exact în mesajul său adresat Congresului de duminică al PL. «R. Moldova, susţine Dungaciu, nu a avut niciodată o şansă mai mare de a se separa de trecut şi a se apropia de Europa… Este singurul stat din regiune care mai figurează pe agenda UE». Iată de ce alegerile din 28 noiembrie sunt mult mai mult decât o partidă electorală. Iată de ce Moscova este în căutarea unor «cărţi» noi de joc pe scena politică de la Chişinău. Iată de ce, pe lista liderilor politici «consultaţi» de ambasadorul Kuzmin, alături de Voronin, Pasat şi Şelin, îi găsim, prezenţi la apel, şi pe trei dintre liderii Alianţei. Este pentru prima dată după 1990 când Rusia încearcă (în mod deschis) să atragă electoral de partea sa nu doar stânga politică tradiţională, ci şi dreapta. Fac referire, în mod special, la PLDM, pentru că PDM şi AMN au o cotaţie mai mică pe dreapta. Despre ce a discutat Filat, dar şi Urechean şi Diacov-Lupu cu Kuzmin? Despre ce trebuie să facă în campania electorală sau după alegeri? Nu ar fi fost, poate, nimic de reproşat, dacă premierul Filat nu ar fi aruncat cu «sare în ochi» colegilor săi de Alianţă pe ultima sută de metri, cu câteva ore înainte ca M. Ghimpu să anunţe dizolvarea Parlamentului. Hotărârea de guvern cu compensarea pensiilor, care se planificase să fie şi ultima decizie a parlamentului şi pe care premierul şi-a tras-o la turta sa electorală, a aruncat Alianţa în aer. Despărţirea nu a fost una ca între aliaţi. Sau poate că «scenariul», noul scenariu electoral al lui Kuzmin, cu asta şi trebuia să înceapă, cu ceartă, cu supărări, cu gâlceavă, pentru a compromite imaginea Alianţei şi a crea confuzie în mediul electoral. Ce va urma e greu de spus, dacă trei din cei patru au intrat sub patronajul Kremlinului, iar «orgoliosul nr.1», V. Filat, mai este şi copilul de suflet al ex-preşedintelui Lucinschi, pentru care lumea începe şi se termină la Moscova. Ar fi să avem parte de o nouă repetare, peste sute de ani, a precedentului Mihai Viteazul. Dar unde-i, care din cei trei este gata s-o facă pe Viteazul şi după înscăunare să se răzvrătească? Tradiţia boierească la moldoveni este mai degrabă cu plecăciuni «la Poartă». Şi atunci, să facem aritmetică: 4 – 3 = 1

Petru Grozavu, 
petru.grozavu.zdg@gmail.com