Petru Grozavu: Mine ruseşti sub Vilnius-2013

La nici trei săptămâni din ziua în care «Rosspotrebnadzor»-ul rus ridica în slăvi vinurile moldoveneşti şi promitea o creştere a volumului de import, medicul sanitar şef, Ghenadi Onişcenko, a ameninţat Chişinăul cu noi restricţii la importul vinurilor din Moldova.

Rusia a reintrat în «zodia supărărilor». De la o zi la alta, Moscova creează tot mai mult impresia unei «soacre mari», pline de ranchiună şi pusă pe răzbunări pentru faptul că nu o mai ascultă «nurorile».

Războaie pentru «neascultare»

Săptămâna trecută, autorităţile ruse cereau Kazahstanului să interzică importul produselor de cofetărie (bomboanelor) din Ucraina, fabricate de compania «Roshen» – omologul ucrainean al fabricii «Bucuria» din R. Moldova. Demersul Moscovei intervenea la o săptămână după ce «Rosspotrebnadzor»-ul rus punea veto pe importul bomboanelor din Ucraina pe piaţa rusă. Motivele invocate de «Rosspotrebnadzor»: 90% din producţia «Roshen» nu corespunde indicilor de calitate, Ucraina exportă în Rusia otravă şi nu bomboane. Asta zice partea rusă. Partea ucraineană a calificat, la rândul său, decizia principalului serviciu sanitar rus drept una politică, iar explicaţia acestei decizii politice e cât se poate de simplă şi la vedere: reuniunea din noiembrie de la Vilnius a Parteneriatului Estic, unde Ucraina, alături de R. Moldova şi Georgia, sunt aşteptate să discute semnarea Acordului de Asociere la UE – fapt pe care Rusia nu şi l-a dorit şi pentru care a încercat de mai multe ori să convingă Kievul să dea înapoi. În situaţia în care s-a simţit neascultată, «soacra mare» a intervenit. Din momentul în care reluarea unui nou «război al gazelor» ar fi fost unul prea riscant (scandalul de acum 6 ani implicase întreaga Europă), Moscova a mers pe varianta unui război economic mai direct cu Kievul – «războiul bomboanelor». De altfel, Ucraina nu e singura pe lista războaielor economice ale Rusiei, declanşate în spaţiul ex-sovietic. După o pace instabilă, R. Moldova s-a pomenit şi ea ameninţată cu un nou embargo la vinurile moldoveneşti. Acelaşi «Rosspotrebnadzor» rus a avertizat recent Chişinăul că ar putea introduce restricţii la importul de băuturi din R. Moldova pe piaţa rusă. Potrivit lui Ghenadi Onişcenko, şeful «Rosspotrebnadzor», motivele, la fel ca şi în cazul Ucrainei, ar fi de natură «sanitară». Vinurile moldoveneşti, ca şi acum câţiva ani, iarăşi nu ar mai corespunde normelor sanitare şi ar prezenta pericole pentru securitatea alimentară a Rusiei. Curios lucru: acum trei săptămâni, în preajma vizitei la Moscova a ministrei de Externe de la Chişinău, Natalia Gherman, acelaşi Onişcenko, din partea aceluiaşi «Rosspotrebnadzor», declara pentru presa din Rusia că «toate vinurile importate din R. Moldova corespund rigorilor calităţii» şi că, în perspectiva imediată, «volumul acestor importuri va fi mărit». Ce putea să se întâmple atât de brusc şi într-un interval de timp atât de redus cu vinurile moldoveneşti, ca să nu mai placă ruşilor? Şi sunt cumva vinurile de vină? Până la urmă, realităţile ne conving că şi de data aceasta de vină este politica Rusiei, aşa cum a fost şi în cazul embargoului cu bomboanele ucrainene, şi în cazul războiului vinurilor moldoveneşti din 2006, şi în cazul războiului vinurilor georgiene din 2007, şi în cazul războiului merelor şi cel al migranţilor moldoveni, după 2003… Toate aceste războaie sunt o explozie de nervi a Moscovei, nişte mine ruseşti sub Summitul de la Vilnius, din 2013. Rusia se răzbună pe R. Moldova, la fel ca şi pe vecinii săi, Ucraina şi Georgia, pentru aceeaşi «neascultare»: Summitul de la Vilnius, plecarea R. Moldova spre UE. Rusia nu poate ierta Chişinăului faptul că, la întâlnirea cu oficialii de la Moscova, dar şi cu presa, Natalia Gherman afişa cu text deschis că aderarea R. Moldova la UE este o expresie a voinţei majorităţii populaţiei, dar şi o decizie politică a actualei guvernări.

«O Moldovă – trei republici»?

Moscova s-a dezlănţuit şi mai mult după ce Chişinăul refuză să dea curs demersului oficial al aceluiaşi «Rosspotrebnadzor» din Rusia de a opri importurile de bomboane din Ucraina. Acum o săptămână, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, era făcut praf de acelaşi Ghenadi Onişcenko pentru faptul că, în urma expertizelor de laborator, Chişinăul dădea un alt rezultat producţiei «Roshen» decât cel constatat de Rusia, şi anume că bomboanele ucrainene nu prezintă riscuri pentru sănătatea consumatorului. În replică la criticile lui Onişcenko, Bumacov a promis că va pleca la Moscova să clarifice lucrurile. Chiar crede Bumacov că Moscova are nevoie de explicaţii? Şi chiar dacă ar avea, nu Ministerul Agriculturii este cel care ar trebui să le facă. Moscova are nevoie acum de altceva – de garanţii clare şi sigure că Chişinăul ar fi gata să se retragă din proiectul Vilnius 2013.

Războaiele economice, în cazul Rusiei, nu sunt singurele prin care Moscova încearcă să-şi impună punctul de vedere în relaţiile cu principalii candidaţi de aderare la UE pentru Summitul de la Vilnius. Rusia nu a exclus din calcul, pentru cazurile de «neascultare», şi războaiele militare, nemaivorbind de cele diplomatice. După precedentul Baltic (plecarea Estoniei, Letoniei şi Lituaniei la UE şi NATO), Rusia se arată totdeauna gata să intre în orice gen de rivalitate cu principalii săi concurenţi – UE şi NATO – pentru Ucraina, Georgia şi R. Moldova. În cazul Ucrainei – în mediul politic prorus – este pedalată tot mai insistent ideea că pericolele pentru Ucraina nu vin din partea Rusiei, ci din partea Poloniei, Ungariei şi a României, cu care Kievul ar avea de pus la punct nişte probleme teritoriale mai vechi. În cazul aceleiaşi Ucraine, Rusia se simte tare şi mizează mult pe Crimeea şi prezenţa la Sevastopol a flotei sale militare. În cazul Georgiei, miza Rusiei rămâne Osetia de Sud, pentru care Rusia are pregătită varianta anexării ei teritoriale, în cazul în care Tbilisi va insista asupra aderării la NATO şi UE. În cazul R. Moldova, Rusia se concentrează, ca şi până acum, pe factorul transnistrean, dar nu uită şi de cel găgăuz. Dispoziţiile politice ale Comratului din ultima vreme, legate de separare sau de federalizarea R. Moldova, arată clar că Moscova nu renunţă la vechiul proiect rusesc cu «o Moldovă – trei republici», mai ales că ideea federalizării este tot mai frecvent invocată ca soluţie pentru problema transnistreană şi la Chişinău, de către comunişti şi socialişti. Faptul că Igor Dodon a convocat în regim extraordinar congresul partidului, în care socialiştii s-au obligat ca, până la sfârşitul anului, să prezinte un proiect de federalizare a R. Moldova, iar comuniştii au plecat în vacanţă dominaţi de aceeaşi idee, ne vorbeşte despre unul şi acelaşi lucru: Rusia nu are pentru R. Moldova o altă soluţie de a o readuce sub controlul său decât federalizarea. Un stat federal, fie şi din doi subiecţi, în care nicio decizie legată de politica externă a R. Moldova nu va putea fi valabilă decât prin votul unanim al celor doi subiecţi, înseamnă moarte sigură pentru o R. Moldova liberă de Rusia.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. roman pina la moarte

    inca nu ati inteles rusii va fac bucati asa va pot controla mai usor ,e greu pentru oamnei batuti in cap care inca nu au inteles care e diferenta intre moldovan si roman ,va explic eu moldovean inseamna roman ,basarabia e romania ,roman insemana moldoven ,romania e basarabia ,adica toti suntem romanii si unit int-ro singura tara si un singur popor suntem tari si le dam in gura la invazori care ne umilesc de sute de ani traziti-va romanii

  2. =Maruşca Unionista=

    APELUL anului 2013
    din inima Artdealului:
    ––––––––––-
    Preşedintele României,
    Traian Băsescu,
    către populaţia din teritoriile româneşti de la Est de Prut,
    ocupate de trupele ruseşti
    în urma Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939:
    ––––––––––––––––––
    – “Am spus-o la Chișinău și repet și aici:
    – CEREŢI RE-UNIREA ȘI O VEŢI AVEA !
    – DAR CEREŢI-O” !

    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
    ————— ♥ BASAⱤABIA E ⱤOMÂNIA ♥ —————
    —————♥—♥—♥— RE-U N I R E ! —♥—♥—♥———
    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *