Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Petru Grozavu: "Beleaua" din biserică

Petru Grozavu: „Beleaua” din biserică

«Noi puţine probleme avem, trebuia să mai vină şi această belea pe capul nostru». Referinţa, făcută marţi într-o conferinţă de presă de Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului de Politici Publice, viza studierea religiei în şcoală şi intenţia Mitropoliei Moldovei de a decide întroducerea obligatorie a acestei discipline în curricula şcolară prin referendum.

Puţin spus, nepoliticoasă această abordare a unui subiect extrem de sensibil, precum religia. Indiferent de cult. Da, e greu să nu fii de acord cu faptul că decizia Bisericii Ruse din Moldova este una pretenţioasă, confuză şi, prin asta, extrem de suspectă, dar Ortodoxia şi Biserica Rusă nu au fost niciodată sinonime, chiar dacă este prima după mărime. Mult mai regretabil este, însă, faptul că cei 29 de şefi ONG, semnatari ai Declaraţiei Grupului de Iniţiativă pentru promovarea Statului Secular (organizatorii conferinţei), în loc să dea soluţii, cad în altă extremă: neadmiterea religiei în şcoală sub nicio formă. Deşi Mitropolia Moldovei şi «Grupul de Iniţiativă» sunt singurii care şi-au scos, deocamdată, în public opţiuniule, aceştia, spre regret, nu se aud unul pe altul.

A căzut Kievul

Studiertea religiei în şcoală nu e o temă nouă pentru Moldova. Nici ca tradiţie şi nici ca reabordare de disciplină şcolară. De la 1990 încoace, subiectul a figurat de mai multe ori pe agenda celor două Mitropolii de la Chişinău, a Moldovei şi a Basarabiei, dar şi a unor ministere şi comisii parlamentare. Iată de ce reapariţia subiectului pe ordinea de zi nu cred că ar fi o tragedie. Religia trebuie readusă în educaţie. Studierea ei opţională în şcoală nu are cum provoca nici discriminări, nici disensiuni sociale şi nici războaie interconfesionale, aşa cum pretind autorii Declaraţiei. Avem cazul celor două Mitropoliii, pe care Moscova a căutat ani la rând să le scalde în sânge. A eşuat. N-a mers. Şi asta pentru că în afară de clericii şi adepţii Bisericii Ruse la Chişinău nimeni nu a făcut din asta caz. Lumea şi-a căutat fiecare de sufletul său. Aşa că nu predarea religiei în şcoală ar fi să deranjeze, ci specularea sentimentelor religioase în interes politic, tehnicile de manipulare şi de implementare a acestui «proiect» în învăţământ, dacă putem zice aşa. «Referendumul» şi «studierea obligatorie a religiei» nu sunt decât un ambalaj formal, un exerciţiu de manevră. Ceea ce pune la cale Mitropolia colonelului Vladimir este o campanie electorală cu consecinţe de durată pentru interesele Rusiei în regiune. A căzut Kievul, de ce nu ar cădea şi Chişinăul?

Lupta pentru Pasat

Părerile la subiectul religiei în şcoală s-au împărţit până şi la nivelul celor două Mitropolii: cea a Basarabiei invocă o decizie elementară de Guvern, cea a Moldovei cere referendum. Prima optează pentru studierea opţională a religiei, pe când a doua insistă pe «obligatoriu», dar şi pe «libera alegere a copiilor». Confuzie? Eroare intenţionată? Hristos (biblic vorbind), când a chemat apostolii să vină după el, le-a cerut ca să-l urmeze cine vrea, fără a obliga pe cineva. ÎPS Vladimir de ce vrea altfel? Şi de ce întârzie o decizie la nivel oficial? Premierul, deşi a discutat cu ambii mitropoliţi, aşa şi nu a dat un verdict. S-ar putea că din aceleaşi considerente electorale din care a reieşit şi Biserica Rusă, când şi-a lansat «proiectul». Să ne amintim că iniţiativa cu «bazele ortodoxiei în şcoală» ajunge în Moldova o dată cu ex-ministrul Apărăii şi Securităţii, V. Pasat, iar Pasat se întoarce de la Moscova la Chişinău pentru a reveni în politică. Este evident că, pentru a-şi face loc în politică, Pasat are nevoie de imagine. Faptul că a fost ţinut în arest de către Voronin, e o chestie de imagine, dar foarte arbitrară, ca să poată conta pe ea într-o luptă electorală în care Pasat se vrea învingător. De aici şi ideea acestui referendum, cu care a venit Pasat de la Moscova şi care trebuie să însemne, la mod practic, o campanie electorală nedeclarată pentru Pasat, desfăşurată pe cel mai credibil segment electoral din Moldova, cel religios. Foarte bine calculat. Şi în acest caz, mare belea peste noi. Indiferent de faptul ce va arăta referendumul şi ce decizie va lua Alianţa, rosturile lui se vor împlini: lumea va auzi de Pasat, îl va cunoaşte şi va şti despre el în alegeri ca despre un «apostol al Ortodoxiei». Este «brandul» de care are nevoie V. Pasat şi pe care «gaponii Moldovei» i-l pregătesc. Pe 8 mai, aşa după cum fusese anunţat anticipat, la Chişinău, în Parcul Catedralei, a avut loc «adunarea clerului şi creştinilor» la care a fost luată decizia de colectare a semnăturilor în favoarea referendumului, acţiune la care a fost prezent şi V. Pasat.

Rusia a intrat în campania electorală pentru Moldova. Biserica Rusă luptă pentru viitorul preşedinte al Moldovei, chiar dacă lumea, care va veni la referendum va crede că votează pentru studierea religiei în şcoală.

Petru Grozavu,
petru.grozavu.zdg@gmail.com