Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Persoane reduse la tăcere

Persoane reduse la tăcere

Sunt la Chişinău de câteva săptămâni. Am încercat să văd ce fac organizaţiile neguvernamentale în aceste condiţii. Aşa am ajuns la Amnesty International din Moldova, mai ales că filiala britanică a acestei organizaţii este foarte activă.

La Amnesty am aflat despre felul în care ONG-urile au fost supuse agresiunii imediat după protestele care au urmat alegerile din 5 aprilie. Eugen Goloşceapov, directorul executiv al Amnesty International, spune că după protestele violente de la 7 aprilie, ONG -urile din R. Moldova au devenit obiectul de atenţie al organelor de drept, care încearcă să le reducă din libertate.

După 9 aprilie, timp de o săptămână, activitatea angajaţilor Amnesty International a fost monitorizată de diferiţi reprezentanţi ai autorităţilor. Ca şi alte 7 ONG-uri, Amnesty a primit o scrisoare din partea Ministerului Justiţiei, în baza căreia trebuia să dea explicaţii dacă a fost printre organizatorii porotestelor şi să explice ce au făcut ca să oprească violenţele din faţa Preşedinţiei şi a Parlamentului.

Imediat după aceasta, 11 ONG-uri au primit scrisori prin care erau anunţate că trebuie să prezinte activitatea financiară pentru anii 2008 – 2009. Unele dintre aceste organizaţii au fost întrebate în particular dacă au finanţat campania electorală a partidelor de opoziţie. „Credem că acesta a fost felul de a pedepsi ONG-urile în perioada campaniei electorale”, spune Goloşceapov. „Am adresat Guvernului întrebarea de ce anume organizaţia noastră a fost selectată pentru un control fiscal imediat, dar ni s-a răspuns într-un limbaj foarte vag. Este clar că autorităţile de stat consideră ONG-urile drept o problemă, şi această situaţie a apărut în R. Moldova încă înainte de perioada electorală,” susţine Goloşceapov.

Cei de la Amnesty spun totuşi că, dacă anterior un dialog cu autorităţile mai era posibil, după alegeri se pare că e vorba doar de şansa unui monolog. „Anterior am avut oportunitatea de a lucra cu diferite structuri guvernamentale în ceea ce priveşte problemele legate de politică sau legislaţie. Unele ministere erau deschise spre cooperare. Înţelegem că acest fapt se datora în primul rând bunăvoinţei unor persoane din cadrul acelor instituţii, care acuma au fost reduse la tăcere”, mai spune el.

James Franklin,
Marea Britanie, stagiar la ZdG