Pelerinii socialişti
Marţi seara, într-un cartier de la Buiucani, învecinat cu palatul prezidenţial de pe strada Xenopol, Maia Sandu avea o întâlnire cu cetăţenii care locuiesc în această zonă. Tineri şi bătrâni, copii cu părinţii lor, o înconjuraseră ascultându-i mesajul. Era în amurg, era linişte, era multă atenţie. De altfel, Maia Sandu, care are un apartament cu două camere pe strada Onisifor Ghibu, e vecina de cartier a actualului preşedinte. La acea întâlnire cu oamenii, în calitatea sa de contracandidată a lui Igor Dodon la ultimele alegeri prezidenţiale, Maia Sandu s-a arătat total nedumerită de faptul că un şef de stat aşa şi nu a oferit explicaţii pertinente despre veniturile din care actualul preşedinte şi-a ridicat palatul în trei nivele, fiind, nici mai mult, nici mai puţin, un politician oarecare din R. Moldova, dar şi capul unei familii numeroase, care necesită din ce în ce mai multe cheltuieli, odată cu avansarea în vârstă a copiilor.
Maia Sandu le spunea oamenilor că e gata să le povestească despre provenienţa oricărui bănuţ din care şi-a cumpărat mult discutata în presă, în zilele de după mitingul din 30 iulie, bluză în care, de altfel, era îmbrăcată şi marţi seara. Întrebarea logică ar fi dacă şi vecinul Maiei Sandu, fostul contracandidat al acesteia la ultimele prezidenţiale, este pregătit să-şi afişeze pe tapet toate veniturile şi proprietăţile, dar şi originea fabuloaselor sume de bani, investite în case, în vacanţe de lux sau în pelerinaje pretins creştine. Puţin probabil, pentru că, până acum, a avut suficient timp ca să răspundă la astfel de întrebări care, periodic, i-au fost adresate de presă sau au răsunat în societate. Deocamdată, nici despre banii din care şi-a ridicat casa, nici despre banii din care şi-a renovat vila, nici despre banii din care a călătorit cu familia la mare, în Antalya, nici despre banii investiţi în aceste zile în pelerinajul socialist de pe Muntele Athos, nu a spus nimic clar.
Apropo, despre pelerinajul socialist… Chiar dacă, se zice, ar fi o vizită privată, aceasta e cel puţin o vizită de partid, reieşind din componenţa delegaţiei de „enoriaşi”. Spaţiul on-line găzduieşte extrem de multe informaţii despre mănăstirile de pe Muntele Athos, considerat unul dintre cele mai sfinte locuri de pe pământ, unde au loc rugăciuni neîntrerupte. Ce caută cei 15 „enoriaşi” socialişti din Moldova pe acest Munte Sfânt? Câţi dintre ei au plecat încolo cu inima deschisă, dar şi împăcată?
Câți dintre ei au obiectele necesare de luat în pelerinaj, cum ar fi Pomelnicul pentru cei vii şi cei răposaţi, o carte de rugăciuni sau un acatistier, pentru momentele de linişte şi rugăciune personală, un carnet pentru notarea evenimentelor… Aşa cum filmatul nu este permis pe Muntele Athos, pelerinilor li se recomandă să nu ia cu sine tot felul de aparate, cu excepţia celor foto, fiind, însă, interzisă realizarea fotografiilor în interiorul bisericilor şi mănăstirilor.
Da, pelerinii ar mai trebui să aibă cu ei nişte bani – pentru a-i „anexa” la pomelnice şi pentru a-şi achiziţiona tot felul de obiecte de cult, ca amintire. Şi încă ceva. Fiecare trebuie să ia cu sine nişte mâncare neperisabilă, doar de sec.
Cât despre îmbrăcăminte… Doar ţinute sobre, de culori întunecate, care ascund corpul, la sfintele slujbe şi la trapeză pelerinii fiind rugaţi să fie îmbrăcaţi în reverendă şi rasă, purtând pe cap fes sau potcap. Nu sunt acceptaţi pantalonii deschişi la culoare sau scurţi. În acest loc de sfinţenie, sunt inacceptabile discuţiile zgomotoase, care ar putea tulbura liniştea monahilor şi părinţilor. De altfel, se consideră că Sfântul Munte este ales, zidit şi păstrat de călugări cu preţul vieţii.
Zilele acestea, pe când Maia Sandu umbla prin cartierele de la Buiucani, explicându-le oamenilor cât de important e ca în politică să fie acceptaţi doar oameni oneşti, Igor Dodon, fără a ţine cont de toate regulile canonice privind accesul pe Muntele Athos (vestimentaţia albă, cu simboluri politice, pantaloni de culoare deschisă, poze, cu duiumul, realizate prin biserici şi mănăstiri, împotriva normelor acestui loc sfânt), şi-a luat cu el vreo 14 amici socialişti şi a descins pe Muntele Athos. Această călătorie costă, pentru toţi cei 15 „pelerini”, zeci de mii de euro, dat fiind faptul că doar zborul cu avionul, tur-retur, e cel puţin 500 de euro de persoană.
