Patru subiecte politice
Demisia lui Artur Cozma, în lipsa unor argumentări oficiale, dar şi în lipsa unui alt decret prezidenţial prin care acesta, eventual, ar fi numit în altă funcţie, de ambasador, bunăoară, în vreo misiune diplomatică, după cum s-a întâmplat în cazul lui Andrei Neguţă, trecut de la Strasbourg la Moscova, sau a lui Sergiu Burduja, trecut de la SIS la CCCEC, a constituit unul dintre subiectele distractive ale săptămânii. În special pentru că despre plecarea lui Artur Cozma s-a tot vorbit, periodic, fiind vehiculat chiar şi numele celeia care i-ar putea ocupa locul. Apropo, în ordinea de zi a şedinţei de ieri a Guvernului, postată pe www.gov.md, figura, cu seninătate, numele lui Artur Cozma, care urma să raporteze spre aprobare proiectul de lege privind protecţia moralităţii. Să fie lăsată, în continuare, moralitatea din societate pe seama lui Artur Cozma, cel care a admis arestul „Lupoaicei” („Lupoaica este în bucate”, această declaraţie Cozma a făcut-o pentru Ziarul de Gardă, acum doi ani), a demolat un vechi monument istoric din centrul Chişinăului, a interzis, cu ură şi duşmănie, instalarea bustului clasicului literaturii noastre, Liviu Rebreanu, dramaturg, romancier şi academician român. Rebreanu a fost ţinut „închis”, chiar dacă societatea civilă a protestat, cerându-i lui Cozma să accepte Cultura, în schimbul interdicţiilor politice. De fapt, Ministerul lui Cozma a stimulat şi a edificat incultura, pe fundalul unei sărăcii strălucitoare, din satele R. Moldova.
Astfel, căderea acestui ministru al Culturii nu are cum zdruncina Cultura (şi moralitatea?), deoarece, de mai mult timp, Ministerul său şi Cultura veritabilă rătăcesc pe cărări diferite.
De mai mulţi ani, cele mai importante evenimente au loc fără eforturile sau contribuţia Ministerului Culturii. Bugetul acestei instituţii a fost darnic doar cu instituţiile şi în cazul evenimentelor care aveau loc cu participarea şefului statului, ignorând adevăratele sărbători naţionale.
Executorii de la Televiziunea publică au decapitat, şi în acest an, Ziua Unirii, simulând că aceasta nici nu ar fi fost celebrată în R. Moldova. „Celebra” cronicară Marina Cojocaru a stat, vreo jumătate de oră, în faţa Monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, încercând să execute comanda redacţională, de a realiza, şi în Ziua Unirii tuturor Românilor, un reportaj antiromânesc. Întrebarea adresată de Martina Cojocaru interlocutorilor săi care, în acea dimineaţă, depuseseră flori la monument, a fost următoarea: „Din ce cauză nu sărbătoriţi la Bucureşti Ziua Unirii, dar faceţi acest lucru pe teritoriul suveran al R. Moldova?”. Pentru că la Ştefan, în acea zi, era lume inteligentă, reportera de la „Mesager” nu a putut prinde răspunsuri stupide, agramate, inculte, bădărăneşti, aşteptate de şefii săi de la M 1, astfel încât eforturile sale au fost zadarnice, reportajul lipsind cu desăvârşire din program, la fel ca şi cele de la alte evenimente, desfăşurate în acea zi. În schimb, subiectul zilei a fost cel despre „dezinteresul” românilor din R. Moldova faţă de campania electorală pentru Parlamentul României, încheiată în ajun.
Timp de o zi, tot la 1 decembrie, în sala nr. 300 a Parlamentului de la Chişinău a avut loc Conferinţa „Responsabilitatea democratică a mass-media în campaniile electorale”. Prezenţi la eveniment, Reprezentantul Special al Secretarului General al Consiliului Europei, Vladimir Ristovski, Veronique North-Minca, reprezentanta Preşedinţiei Consiliului UE, Claus Neukirch, şef adjunct al Misiunii OSCE la Chişinău, numeroşi experţi locali şi internaţionali au vorbit despre importanţa unui scrutin adevărat şi despre riscurile parodiilor electorale. Accesul neîngrădit şi nediscriminatoriu la sursele de informare asigură dreptul fiecărui cetăţean de a participa la guvernare, prin votul acordat în mod liber. Şi Marian Lupu, şeful Legislativului, a fost prezent la eveniment, inaugurându-l chiar, în calitate de gazdă. El a spus: „Mass-media este supusă riscurilor de a fi folosită”, fără a preciza din partea căror forţe politice riscurile sunt cele mai mari.
Seara, după o zi de dezbateri despre presa liberă şi despre importanţa dezbaterilor echidistante în campania electorală, la „Mesager”, a fost pusă pe post o secvenţă de la eveniment, avându-i drept protagonişti pe Valentin Todercan, preşedintele Companiei „Teleradio Moldova”, şi pe Gheorghe Gorincioi, preşedintele CCA, ambii povestind despre miraculoasa libertate de informare, de care beneficiază contribuabilii de televiziune din R. Moldova.
„Astăzi, conducerea ţării întreprinde măsuri consecvente pentru a contribui la realizarea plenară a aspiraţiilor persoanelor cu dizabilităţi”, cităm din mesajul adresat, cu respect, de către şefa Cabinetului de Miniştri, Zinaida Greceanâi, cu prilejul Zilei Internaţionale a Persoanelor cu Dizabilităţi. Înaltul demnitar spune – ASTĂZI, iar persoanele cărora le adresează ea mesajul au nevoie de susţinere în fiecare clipă. Ei nu au medicamentele necesare, sunt flămânzi, iar părinţii lor, cei care mai sunt, flămânzesc alături de aceşti copii cu probleme speciale, din cauza lipsei unei pensii decente de întreţinător. Cum ar exista Greceanâi, Voronin sau Lupu cu o pensie de câteva sute de lei?
De fapt, bate ceasul în care cei de la putere, refuzând să plece la expirarea celor două mandate, deţinute consecutiv de la 2001 încoace, vor specula cu orice prilej, anunţând că ne poartă de grijă, indiferent dacă suntem apţi sau inapţi de muncă.
Aceste speculaţii vor fi transmise cu fidelitate la postul public de televiziune, astfel încât, prin luna martie, cetăţeanul drogat de atâta bunăvoinţă să nu mai vrea să schimbe ceva în viaţa sa şi a copiilor săi.
Aneta Grosu
