Patru luni de regres

Era început de an 2017 şi autorităţile de la Chişinău prindeau la curaj în legătură cu faptul că, în urma unor solicitări adresate instituţiilor europene, Comisia Europeană propunea acordarea pentru R. Moldova a unei asistenţe macrofinanciare de 100 de milioane de euro. Cele 100 de milioane urmau să fie oferite sub formă de granturi (40 de milioane de euro) şi sub forma unor împrumuturi pe termen mediu, în condiţii favorabile de finanţare (60 de milioane de euro). Era început de an şi clinchetele de clopoţei, tradiţionale sărbătorilor de iarnă, alături de această veste încurajatoare, confereau o stare de bine guvernării de la Chişinău.

Într-un comunicat al Comisiei Europene, făcut public la 18 ianuarie 2017, se spunea că „asistenţa macrofinanciară ar urma să ajute R. Moldova să îşi acopere o parte din nevoile de finanţare externă în următorii doi ani. Această operaţiune ar contribui, prin urmare, la reducerea vulnerabilităţilor economiei legate de balanţa de plăţi pe termen scurt şi de situaţia bugetară”. Noua asistenţă urma să fie acordată în trei tranşe, în perioada 2017—2018.

Au trecut doar patru luni de atunci şi, la 16 mai, în ziua în care, la Strasbourg, urmau să fie stabilite detalii ale procedurilor tehnice legate de acordarea celor 100 de milioane de euro, deputaţii europeni şi-au manifestat rezerve şi îngrijorări legate de capacitatea reală a R. Moldova, dar şi de integritatea demnitarilor care urmează să gestioneze aceste fonduri.

A avut loc doar o dezbatere complexă, în condiţiile în care deputatul democrat Valerie Ghileţchi, prezent la Strasbourg alături de Sergiu Sârbu şi Marian Lupu, s-a grăbit să acuze presa de promovarea unor titluri false, deşi chiar el recunoaşte că trialogul între reprezentanţii Parlamentului European, ai Comisiei Europene şi ai Consiliului European a fost amânat. Parlamentarul de la Chişinău nu spune, de fapt, că, în realitate, amânarea acestui trialog înseamnă, simultan, amânarea finanţării, or, procedura obligatorie pentru demararea plăţilor presupune adoptarea şi votarea prealabilă de către Parlamentul şi Consiliul European. Dacă Parlamentul şi Consiliul au decis să amâne această procedură, acest dialog prealabil, să nu însemne acest fapt amânarea acordării finanţării? Dle Ghileţchi, de ce promovaţi jumătăţi de adevăr?

De altfel, amânarea alocării banilor nu ar fi trebuit să ia prin surprindere guvernarea de la Chişinău, deoarece, încă la 3 mai, reprezentanţi ai PPE şi ALDE, cele mai mari grupuri în Parlamentul European, au semnat o declaraţie în legătură cu intenţia PD de a schimba sistemul electoral existent pe unul uninominal. Pe 3 mai, democraţii din PD au fost avertizaţi că orice tentativă de a implementa o astfel de schimbare fără susţinerea opoziţiei şi a societăţii civile îi va determina pe deputaţii PPE şi ALDE să ceară ca toate finanţările europene pentru R. Moldova să fie oprite. Chiar şi după acest avertisment a urmat şedinţa parlamentară din 5 mai, în cadrul căreia a demarat procedura de schimbare a sistemului electoral al R. Moldova.

În dezbaterea de la 16 mai, mai mulţi parlamentari europeni şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia mediilor de informare, în legătură cu politizarea justiţiei şi cu recentele intenţii de schimbare a legislaţiei electorale. Deloc întâmplător aceştia şi-au luat o pauză, explicând că vor reveni la subiect doar după ce vor fi făcute publice concluziile Comisiei de la Veneţia. Pentru că voci interesate din politica de la Chişinău susţin că nu a existat o viziune comună a deputaţilor europeni, că doar PPE şi ALDE insistă asupra stopării finanţării, aş aduce aici declaraţia europarlamentarului german Helmut Scholtz, care reprezintă Stânga Nordica Unită. Acesta a spus că „anumiţi bani dispar în buzunarele elitelor corupte… Avem nevoie de condiţionări în R. Moldova. Condiţionări precise şi de o implementare serioasă. Doar aşa ar trebui transferaţi banii”.

Greu de crezut că deputaţii europeni ar putea renunţa la concluziile făcute de ei în dezbaterea de la 16 mai, mai ales că, în R. Moldova, noţiunea care pare să spună exact cum stau lucrurile aici pare a fi „regresul”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *