Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Pactul Ribbentrop–Molotov nu e doar…

Pactul Ribbentrop–Molotov nu e doar Hitler

Dacă Parlamentul ar fi fost un teatru de război, altul decât politic, cu siguranţă, duelul de săptămâna trecută, dintre deputaţii comunişti şi ne-comunişti, s-ar fi soldat cu morţi şi răniţi, chiar dacă motivul din care s-au aprins (ca paiele uscate) «ostaşii lui Voronin» nu avea de ce să provoace (dacă nu se dorea) exploziile de nervi, de calificative şi etichetări inadecvate şi necalculate, gen «fascişti», «ghestapovişti», «slugoi nazişti». Situaţia mi-a amintit un caz dramatic din perioada sovietică, când într-o unitate militară, dislocată la Dunăre, un soldat şi-a împuşcat într-o seară 6 camarazi de regiment. Cazul înnebunise oraşul. Cei 6 au fost îngropaţi într-un «mormânt frăţesc», cu toate onorurile militare şi pioniereşti, după cum era moda vremii. Mai târziu s-a aflat că «ucigaşul» era de origine neamţ şi a mers la pasul la care a mers, epuizat de teroarea şi batjocura colegilor de arme, care nu-l scoteau din «friţ», «fascist», «pui de Hitler». Anti-friţii erau băieţi tineri, ca şi el, care nu văzuseră războiul, dar care trecuseră prin şcoala, manualele de istorie şi – principalul, sistemul sovietic de educaţie. Sunt altfel pionierii de ieri şi comuniştii de azi din Parlamentul R. Moldova?

Unde dai şi unde crapă

Proiectul de lege de la care s-au încins spiritele în Parlament a fost unul absolut firesc pentru o lume care vrea să trăiască din adevăr şi nu din speculaţii politice. Guvernul, în spiritul cadrului legal europen, a venit cu propunerea ca, începând cu 2013, să fie eliminat textul dublat în limba rusă din buletinele de identitate. Nimic extraordinar. E o regulă recunoscută în toată lumea, documentele de identitate sunt perfectate în limba de stat, inclusiv în Rusia, iar mai aproape de noi – Ucraina şi România. Românofobi din fire, speculanţi de meserie şi rusofili prin adopţie, câţiva «tineri gardişti» din batalionul politic al lui Voronin au găsit prilej pentru scandal. Lipsiţi, însă, de probe pentru a da peste cap proiectul de lege, au trecut la acuzaţii şi etichetări: Alianţa a fost calificată drept Gestapo, iar doi dintre deputaţii Alianţei, proveniţi din zona găgăuză a Bugeacului, au fost  declaraţi «slugoi», «complicii» «gestapo-ului AIE», care ar vrea să pună la zid limba rusă în R. Moldova. Unde dai şi unde crapă. Bred (aiureală curată), ar zice ruşii. Schizofrenie. Speculaţii. Limba rusă nu are nicăieri în spaţiul ex-sovietic atâtea favoruri şi libertăţi, câte le are în R. Moldova (cu excepţia, poate, a R. Belarus). Lucrurile s-au aprins şi mai mult după ce fracţiunea comunistă a cerut includerea pe ordinea de zi a propunerii legislative cu privire la inadmisibilitatea acţiunilor de reabilitare a nazismului, glorificarea criminalilor nazişti şi a complicilor lor. Majoritarii au acceptat, cu condiţia că în acelaşi proiect de lege va fi trecut la condamnare, alături de nazism, şi stalinismul, care «nu a făcut mai puţine crime decât nazismul». A fost precizarea şi propunerea liderului fracţiunii PLDM, V. Streleţ. Până la urmă, nu s-a mers mai departe de scandal. Faptul, însă, rămâne fapt: ne-comuniştii au fost gata să condamne şi fascismul şi stalinismul (comunismul), iar comuniştii doar nazismul. Eronat.  Condamnarea selectivă a crimelor este, până la urmă, şi ea un act de complicitate la crimă. “În lumea civilizată nu se compară naziştii cu comuniştii”, a fost replica de mai târziu a principalului scandalagiu de la PCRM, Gr. Petrenko.

Cine e mai criminal, Hitler sau Stalin?

Pe 28 iunie 1940, trupele sovietice invadau Basarabia, după ce, în septembrie 1939, făceau acelaşi lucru în Polonia, pe care Hitler o împărţise, frăţeşte, cu Stalin. Şi într-un caz şi în altul, ca şi în cel al Finlandei şi Statelor Baltice, acoperirea actului de ocupaţie era Pactul Ribbentrop-Molotov, o tranzacţie criminală între doi mari criminali ai lumii, care au scăldat Europa în sânge: unul pe timp de război şi altul pe timp de pace, după încheierea războiului. Azi se împlinesc 72 de ani de la punerea în aplicare a Pactului de către Rusia Sovietică, ani în care Basarabia, vorba lui D. Matcovschi, a fost «trecută prin foc şi prin sabie». Numai deportări – trei valuri, plus foametea organizată, plus gropile cu var, beciurile de exterminare, lagărele de muncă, GULAG-urile, colectivizarea forţată, etnocidul, genocidul, ienicerizarea Basarabiei şi Bucovinei, gardurile de sârmă de pe Prut şi Dunăre, casele de nebuni şi nu doar astea. Toate sunt crime. Cine e mai criminal pentru toate câte s-au întâmplat: fasciştii de Hitler şi Ribbentrop sau comuniştii de Stalin şi Molotov, cu toţi «stalinaşii» de după ei? Şi unii şi alţii. La fel de criminali. Primii, pentrtu că au dat undă verde la crimă (anexarea Basarabiei), iar ceilalţi pentru că au săvârşit crima şi nu renunţă la ea nici până azi, fie că sunt comuniştii lui Voronin, socialiştii lui Dodon, «renascentinii» lui Mişin sau regionalii lui Formuzal. Cei care strigă «bateţi» în Hitler, dar nu daţi în Stalin procedează astfel pentru că Stalin e şi în ei, e ca şi ei sau ei sunt ca şi Stalin.

Doar condamnarea nazismului este o condamnare pe jumătate a Pactului Stalin-Hitler. Fără condamnarea comunismului, Pactul este ca şi necondamnat. «Nu-l poţi condamna pe Hitler fără să-l condamni pe Stalin şi viceversa», citeam zilele trecute într-un editorial de Petru Clej. Da, nu poţi, pentru că Pactul nu e doar Hitler, ci şi Stalin.

Petru Grozavu