Obosiţi de Transnistria, gata de federalizare?

Până la sfîrşitul verii Chişinăul va fi vizitat de cancelarul german Angela Merkel…Mai mulţi lideri de opinie de la Chişinău au declarat deja cu text deschis că oficialul german vine la Chişinău să discute problema federalizării R. Moldova.

Federalizarea R. Moldova bate tot mai insistent la uşile Chişinăului. Şi nu doar dinspre Rusia, ci si dinspre Europa. În timp ce unii experţi şi instituţii internaţionale susţin – ce-i drept, deocamdată, la nivel de opinie, că federalizarea ar fi cea mai reală şansă de soluţionare a diferendului transnistrean, alţii zic că federealizarea ar fi varianta cea mai proastă pentru rezolvarea «problemei transnistrene», pentru R. Moldova şi securitatea regională, în ansamblu. Părerile s-au împărţit. Cei care pledează în favoarea federalizării insistă şi cred că doar pe această cale este posibilă asigurarea integrităţii teritoriale a R. Moldova. Primii care umblă cu ideea federalizării în băţ sunt, desigur, ruşii, poziţia lor – de la Memorandumul Kozak încoace, rămânând neschimbată. «Republica Moldova poate păstra regiunea transnistreană (adică se poate reintergra teritorial, n.red) numai dacă va accepta federalizarea sau dacă va forma o confederaţie cu Transnistria». Este poziţia afişată în presă de emisarul special al Cremlinului pentru Transnistria, D. Rogozin, după prima sa vizită de recunoaştere la Tiraspol şi Chişinău în aprilie, curent. Ideea, însă, nu este străină nici celor din Parteneriatul Estic. Deşi ţin R. Moldova al doilea an în topul statelor-membre cu cele mai mari şanse de integrare în UE, ei nu întrevăd nici un risc pentru integrare în cazul federalizării ei. «Federalizarea R. Moldova ar putea soluţiona conflictul transnistrean», crede co-preşedintele Adunării Parlamentare a Parteneriatului Estic «Euronest», europarlamentarul bulgar, Kristian Vigenin. Deşi, acelaşi Vijenin recunoaşte că soluţia «nu este cea mai bună… Dar nu mai putem tărăgăna cu această criză. Şi dacă acest pas va reuni ţara, atunci de ce să nu fie făcut?”, consideră Vigenin. Dar preţul acestei «reuniri»? Sau preţul nu mai contează?

Rusia vrea să revină la Prut

Europarlamentarul bulgar nu este singurul care spune ceea ce spune. Opinii similare putem constata şi în mediul altor organizaţii internaţionale şi cancelarii europene, în acelaşi OSCE, ză zicem, în APCE, chiar UE. Ideea federalizării nu este străină bomondului politic din Germania şi, personal, cancelarului Angela Merkel. Un adept al federalizării a fost, în perioada mandatului său la Chişinău şi fostul ambasador american, Asif Chaudhry. Şi acestea sunt doar câteva exemple. La nivelul formal al lucrurilor, am putea (de ce nu?) şi să le dăm dreptate. Unii – nu-i exclus, să nu cunoască toate dedesubturile federalizării. Alţii, posibil că le cunosc, dar teoretizează şi le scapă specificul «variantei ruse» de federalizare. Sunt, însă, şi părtaşi ai ideii care, pur şi simplu, au obosit de această problemă. Da, este adevărat, 20 de ani de post-conflict e mult (care, însă, din conflictele din spatriul ex-sovietic, în care este implicată Rusia, s-au iepuizat?). Este adevărat şi faptul că orice misiune străină în R. Moldova implică mult efort, resurse, cheltuieli. Dar mă întreb, totodată: care este, atunci, rostul efortului şi cheltuielilor de până acum, dacă renunţăm la «vis» doar pentru că «am obosit» să mergem înainte? Seamănă a capitulare de bună voie, nu?. Ar fi ridicol de tot să bănuim că europenii şi americanii nu-şi dau seama că federalizarea pentru care pledează Moscova şi la care subscrie Tiraspolul nu este altceva decât revenirea Rusiei la Prut.

Merkel vine la Chişinău

Părerea adversarilor federalizării se arată mult mai motivată, decât a părtaşilor ei. Iată ce declară într-un interviu, mai recent, pentru «Europa Liberă» analistul politic Vl. Socor. «Chişinăul nu poate accepta federalizarea, pentru că, în caz contrar, R. Moldova va deveni un stat disfuncţional». Şi asta, pentru că Rusia pledează ideea unei federaţii ne-clasice, un model de federaţie care nici nu există, – spune analistul. Varianta (parţială) a acestui model o găsim la acelaşi D. Rogozin, într-un interviu pentru «Komersant». Iată ce zice Rogozin: 1.Chişinăul şi Tiraspolul trebuie să fie subiecţi egali ai viitoarei federaţii. 2. Moldova ar fi obligată să recunoscă Federaţia Rusă drept ţara cu cea mai mare influenţă în regiune (politică, economică şi militară). 3. Chişinăul nu va pune problema retragerii militarilor şi munişiilor ruse din Transnistria. 4. Chişinăul va trebui să-şi schimbe cursul geostrategic, ţinând cont că Transnistria nu va dori acceptarea altui spaţiu de influenţă decât cel rusesc. Mai clar nici nu se poate. Doar cine nu vrea să ia în calcul ceea ce zice Rogozin (Cremlinul) mai poate nutri iluzii, în rest…

Până la sfîrşitul verii Chişinăul va fi vizitat de cancelarul german Angela Merkel. Este cea mai mediatizată vizită în R. Moldova a unui oficial străin de prin rang, după cea a vicepreşedintelui american Joe Biden din martie 2011. Interesul presei pentru această vizită s-a focalizat, însă, nu atât pe ponderea Germaniei ca putere continentală şi nici pe prestaţia de lider european a lui Merkel. Mai mulţi lideri de opinie de la Chişinău au declarat deja cu text deschis că oficialul german vine la Chişinău să discute problema federalizării R. Moldova. Ministerul de Externe şi Integrării Europene a dezaprobat apariţiile din presă, însă, aşa sau altfel «problema transnistreană» nu are cum să lipsească de pe agenda întâlnirilor la nivel înalt, Germania având rolul, neformal, de mediator în rezolvarea diferendului transnistrean, iar Merkel fiind un adept al ideii de federalizare. Deocamdată nu ne rămâne decât să aştepătăm vizita, care, oricum, este una neordinară. Important, până la urmă, va fi şi ce va spune Merkel la Chişinău în problema transnistreană, dar, şi mai mult, ce i se va spune lui Merkel la Chişinău în această problemă.

Petru Grozavu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. ./.

    d-na merkel este pragmatica si a inteles ce este bine pt.u.e.
    d-na merkel nu poate lua in considerare sentimentalismele romanilor din romania sau ale putinilor unionisti din basarabia.
    d-na merkel este datoare sa ia in considerare atitudinea fara echivoc a majoritatii populatiei din rep.moldova,careia i s-a inoculat o atitudine antiromaneasca.
    ca o consecinta,in anumite conditii,romanofobia moldoveana ar putea produce tulburari in romania,stat ue/nato.
    asa ca asta e.
    termenul de exprimare al moldovenilor basarabeni s-a terminat.
    in viziunea d-nei merkel,frontiera pe prut este de preferat.
    rep.moldova este deja in uniunea euroasiatica,in conf.cu propria-i dorinta.

  2. Radu

    D-na Merkel nu este pragmatica in ceea ce priveste interesele UE. Este pragmatica in ceea ce priveste parteneriatul cu Rusia. Rusia prin Germania doreste federalizarea R. Moldova pentru a stapani astfel intreg teritoriul dintre Nistru si Prut si a-si consolida pozitia la frontiera NATO si UE, impiedicand astfel si reunirea Basarabiei cu Romania.
    In ceea ce priveste “romanofobia moldoveana” a comentatorului statalist (citeste prorus) de mai inainte ea a fost demonstrata de cei peste 7000 de manifestanti care au iesit in strada in luna mai cerand reunirea cu Romania…Asa da “romanofobie”!
    De fapt frica ca lucrurile vor merge ireversibil catre reunirea cu Romania a facut ca Rusia sa-i ceara Germaniei o ofensiva diplomatica sustinuta care sa convinga populatia R. Moldova de binefacerile federalizarii sau cum o numeste Filat “garantarii unui statut special Transnistriei”. Este vorba doar de populatie si de reactia acesteia pentru ca pe Filat si leanca i-au cumparat de mult…
    Surpriza o vor avea tovarasii de la strada si de aceasta surpriza se tem cel mai mult…
    Ce va fi atunci cand 7000 de oameni vor striga in strada si vor umple spatiul virtual cu “Jos Filat tradatorul!” sau “Filat si Voronin aceeasi mizerie”!

  3. vlad

    Federalizarea e un inceput pentru apropierea sfarsitului RM ca stat.Dupa– limba rusa va fi decretata limba de stat,iar dupa–cind nu va mai fi nimic de sacrificat,se vor pomeni la cherim sotiile…Iar daca, nici dupa asta , pofta si setea de putere si jilt nu se va potoli, senilele ar putea netezi tot si toate din cale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *