Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   O vizită cu toate uşile…

O vizită cu toate uşile deschise la Moscova

Faptul că vizita premierului Filat la Moscova i-a fost aranjată
de Angela Merkel rămâne cert din moment ce V. Filat este primul
dintre oficialii Chişinăului căruia i s-au deschis, în două zile,
toate uşile mari la Moscova: şi în Duma de Stat, şi la Kremlin,
şi, desigur, la Guvern. Doar cu Patriarhul Kirill nu s-a întâlnit,
ca să avem o listă încheiată a “tujilor”.

Plecat într-o vizită la Moscova şi revenit după două zile de întrevederi cu toţi “tujii” Rusiei, premierul Filat nu s-a grăbit să dea ochii cu presa, deşi vizita sa nu e deloc una ordinară, iar curiozitatea la Chişinău, vizavi de ea, a fost şi rămâne mare. Mai ales că în jurul acestei vizite, din momentul în care a fost anunţată, s-au făcut tot felul de presupuneri şi scenarii apocaliptice pentru R. Moldova. Să nu uităm că Filat a fost programat să meargă la Moscova imediat după vizita la Chişinău a cancelarului german Angela Merkel – avocatul Rusiei în “problema transnistreană”, dar şi în cea de integrare europeană a R. Moldova. Să ne amintim şi de faptul că mai multă presă, inclusiv străină, a scris că Merkel vine la Chişinău cu un plan de federalizare a R. Moldova, ajustat de Moscova. Lucrurile nu au fost probate (deşi presa rusă a afişat în internet un proiect de Acord), dar nici infirmate în măsura în care să excludem definitiv existenţa unui asemenea proiect, în situaţia în care cunoaştem care este statutul şi rolul Germaniei lui Merkel în actuala politică externă a Rusiei. Mai mult decât atât, dacă e să credem declaraţiilor expertului german Alexander Rahr, apărute ieri în publicaţia rusă “Nezavisimaia Gazeta”, Filat a mers la Moscova având vizita pusă la punct de Angela Merkel, care “i-a sugerat”, zice Rahr, să se pună bine cu ruşii şi “să consolideze relaţiile cu Moscova”. Cât de mult a ţinut cont Filat de sugestiile Angelei Merkel e greu de spus, dar faptul că vizita i-a fost aranjată rămâne cert din moment ce Filat este primul dintre oficialii Chişinăului căruia i s-au deschis, în două zile, toate uşile mari la Moscova: şi în Duma de Stat (întrevederea cu preşedintele Dumei, S.Narîşkin), şi la Kremlin (întrevederea cu V. Putin), şi, desigur, la Guvern, unde a discutat cu omologul său, D. Medvedev. Doar cu Patriarhul Kirill nu s-a întâlnit, ca să avem o listă încheiată a “tujilor”.

Rusia vrea să ne refacă Istoria

Cât de mult s-au înţeles în ceea ce au discutat cei patru, rămâne să presupunem. Comunicatul, difuzat de serviciul de presă al Guvernului, deşi dă un text mult prea desfăşurat, nu dă răspuns la principala întrebare pentru care a fost invitat Filat la Moscova şi a trebuit să vină Merkel la Chişinău: “problema transnistreană”. Nu punem la îndoială că vizita nu a fost deloc o misiune simplă şi uşoară pentru Filat. Faptul că a fost o vizită la invitaţia părţii ruse, lasă loc să presupunem că agenda vizitei a fost şi ea una condiţionată de ruşi. Semnarea între Chişinău şi Moscova a două acorduri de colaborare între Ministerele de Interne şi cele ale Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor este mai mult un produs de protocol. Nu putea să se întoarcă un prim-ministru dintr-o vizită de două zile în străinătate cu mâna goală. Ceva mai special pare a fi acordul cu privire la crearea comisiei mixte moldo-ruse în probleme de istorie, deşi e clar de unde vine interesul şi ce fes poartă acest interes. Rusiei, la Moscova, ca şi valeţilor ei la Chişinău – Dodon, Şelin, Voronin, Formuzal, Garbuz…  îi stă în gât Istoria Românilor, la fel ca şi Limba Română, şi etnicitatea, şi tot trecutul românesc al Basarabiei, pe care Moscova, probabil, vrea să-l treacă printr-un ciur academic mixt. Mă rog, o abordare ştiinţifică, şi nu politică a problemei nu strică, deşi, la ruşi, ştiinţa în afara politicului, ca şi biserica în afara politicului, nu există. Mult mai nesăbuită pare a fi pretenţia Rusiei de extindere a spaţiului de influenţă a limbii ruse în şcoală, deşi spaţiul public în R. Moldova este invadat de rusă, mai mult decât în orice alt stat ex-sovietic. Nu limba rusă în R. Moldova ar trebui să deranjeze Moscova, ci rusificarea învăţământului în stânga Nistrului, acolo unde Rusia administrează estul R. Moldova.

Nemţii ne vor în Est

Vizita, per ansamblu, a premierului Filat la Moscova lasă impresia unei aşteptări neîmplinite pentru Rusia. Din moment ce ruşii nu au acceptat reducerea preţului la gaze pentru R. Moldova (indiferent cum l-au motivat) e clar că Moscova nu a obţinut pe plan politic ceea ce a aşteptat din partea Chişinăului. Declaraţia premierului Filat că “ar fi fost mai simplu dacă problema respectivă (preţul la gaze) era discutată doar prin prisma cooperării economice” spune totul. La fel cum spune totul şi declaraţia lui Medvedev, din care deducem preţul politic pe care-l vrea Rusia în schimbul unor gaze mai ieftine: aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Medvedev nu s-a sfiit să anunţe că acest lucru “este în interesul Rusiei”. Partea proastă a lucrurilor e că pe aceeaşi poziţie stă şi Germania. “Nu există o altă perspectivă pentru Chişinău, decât implementarea tacticii paşilor mici în direcţia Uniunii Euro-Asiatice, deocamdată slabe, totodată menţinând cursul spre UE, deocamdată puternică”, susţine acelaşi expert Alexander Rahr, care crede că în acest caz Berlinul va putea contribui la reglementarea problemei transnistrene. Deci, axa Moscova-Berlin rămâne în picioare. Întâmplător sau nu, o poziţie similară celei a lui Rahr o afişase cu o zi înainte la Chişinău şi liderul comuniştilor, V. Voronin, care a cerut Alianţei să accepte, prin referendum, aderarea R. Moldova la Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan, rămânând, totodată, şi pe cursul de aderare la UE. Ţicneală? Sau un “Barbarosa” ruso-german bine lucrat şi pus în acţiune de Moscova la Chişinău prin alde Şelin, Voronin, Dodon, Formuzal… “Marşul Unirii” de duminică a pus pe jar toată conducerea de vârf la Chişinău. Da, există mai multe semne de întrebare vizavi de statutul mai multor “infiltraţi” în această mişcare, dar Ideea Unirii nu poate fi mai străină şi mai ostilă Basarabiei, decât o uniune comună cu Rusia.

Petru Grozavu