Nicolae CUŞCHEVICI: Veşnicia a murit la sat

Blaga spunea că veşnicia s-a născut la sat. Nu știu câtă veşnicie a mai rămas prin satele R. Moldova de la trecerea în neființă a poetului și nici nu vreau să presupun. Dar, ori de câte ori vizitez vreun cătun, întotdeauna am aceleași senzaţii. Şi de sărbători, când am vizitat un sătuc, a fost la fel.

■ De obicei, o bună parte dintre locuitori îmi provoacă milă şi, în acelaşi timp, admirație. Milă, nu pentru ceea ce sunt – niște nevoiași care cu greu fac față problemelor care îi năvălesc în fiecare zi, ci pentru ceea ce ar fi putut să fie, dacă ar fi nimerit în locul potrivit la timpul potrivit sau dacă, pur și simplu, ar fi avut ocazia să-și încerce norocul. Admirație, pentru că, în ciuda tuturor nenorocirilor pe care le au, probabil, într-un raport de 5 la 1, poate chiar și mai mult, ei continuă să lucreze pământul, să-și bată capul de unde să ia 50 de lei ca să achite factura pentru energia electrică, cu ce să-și hrănească vitele și orătăniile la iarnă. Poate că nu întotdeauna ei sunt un model în toate că, de, basarabeanul, și de scârbă, și de bucurie, sau pur și simplu când are chef, mai stă de vorbă cu păhărelul. Cu toate acestea, ei sunt cei care constuie talpa țării, chiar dacă nouă ne place sau nu acest lucru. Doar că e o talpă care, de atâta mers desculț, e toată numai răni sângerânde. Și asta întro țară zisă agricolă, cu tarabe pline de roșii și castraveți din Turcia, căpșune din Olanda, mere şi cartofi din Ucraina, ceapă din Rusia…

■ Tinerii, însă, deşi puţini, foarte puţini, m-au surprins plăcut, să-i zic aşa. Am văzut cupluri care sunt departe de politică și de politicile sociale ale guvernării și care nici la 23 de ani împliniți au deja trei (!) copii. Dacă toți tinerii din R. Moldova ar avea măcar o părticică din optimismul lor, atunci „programul” fostului premier Tarlev privind naşterea unui copil pentru mamă, altul pentru tată și un al treilea pentru țară ar fi dat roade bogate. Am văzut și tineri care de doar câțiva ani au trecut de majorat și deja „s-au pus în cale”, iar la toamnă vor juca nunta.

Tinerii burlaci, însă, nu prea au multe opțiuni cum să-și petreacă timpul liber. De multe ori totul se rezumă la întâlniri, lângă ceea ce cândva a fost club, finalizând cu o beție soră cu moartea. În repetate rânduri, am auzit maturi care îi condamnau pentru asta, eu însă mă întrebam și mă întreb – dacă aș fi fost în locul lor, aș fi fost altfel?

Nicolae CUŞCHEVICI, 
n.cuschevici.zdg@gmail.com