Natalia Dabija: Întoarcerea acasă

Cu o zi înainte, nu a putut dormi. I-a intrat în minte ideea că i s-ar putea întâmpla acelaşi lucru ca şi celorlalţi, adică să fie concediat. De fiecare dată când chemau pe cineva la oficiul central, ceilalţi răsuflau uşuraţi că nu sunt ei. Apoi discutau între ei cu colegii de muncă despre concedierile din ultima vreme.

“Nu cred să fiu eu, se linistea în acea dimineaţă. Am muncit zece ani la această companie, am muncit şi zi şi noapte, pe soare şi ploaie, nu refuzam nicio muncă”. Chiar şi în ultima săptămână lucrase până la zece seara, când se lăsa întunericul. În ultimele luni, la sol era o temperatură de 45 de grade. Era negru la faţă încă din primăvară. Dar nu se plângea, căci şi banii câştigaţi erau frumoşi.

Dar anul acesta, criza a ajuns până la ei. Li s-au tăiat din sporuri şi din premii, nu mai aveau tichete de masă, de benzină. A renunţat la vacanţa familiei, cu toate că îşi dorea din toată inima să fie alături măcar o săptămână de nepoţica lui  mică şi iubită. O vedea o dată pe an, în rest muncea departe de familie, într-o ţară străină şi printre străini veniţi din toate colţurile lumii. Muncea în Spania ca să trimită bani în Moldova.

Nu-şi imagina o reîntoarcere definitivă. Nu se regăsea aici. Nici în ofertele de muncă, dar nici în ofertele salariale. A încercat deseori, dar nu a mers. Bătuse la multe uşi, voind să propună proiecte de construcţie a parcărilor subterane, multietajate sau  tunele de metrou. Cu asta se ocupase în ultimii zece ani. Avea construcţii pe care el le dirijase de la început până la sfârşit şi era mândru de ele. Are obiecte importante în Madrid, Valencia, Cordoba, chiar în Oceanul Atlantic sau la hotarul cu Africa.

Era apreciat pentru muncă şi profesionalism. Cineva chiar îi zise că sunt mulţi înaintea lui care ar fi trebuit concediaţi. Dar nicidecum el. A fost sunat de la oficiu şi i s-ar fi zis că urmează o deplasare. Avusese multe de când lucra aici. Chiar aştepta de curând să meargă în Moscova la o construcţie mare şi el era indicat primul pentru acel obiect, fiindcă cunoştea şi limba rusă. Aştepta deschiderea unei filiale în România. În Moldova se pare că nimeni nu era interesat de astfel de specialişti.

Luni, de dimineaţă, pronosticurile cele mai sumbre s-au adeverit. Când a intrat în oficiul central, a văzut  numele său pe o listă de 150 de oameni. A înţeles totul.

Doar gândul că va fi nevoit să vină acasă l-a bucurat. Poate e timpul de o pauză. Poate e timpul să caute în Moldova un rost. Poate acum moldovenii vor veni acasă.  Este gata Moldova să-i primească? Există un rost pentru ei aici? Va fi posibil şi în ţara noastră odată să fie promovaţi oamenii deştepţi, muncitori şi competenţi, în afară de nepoţi, cumnaţi şi verişori?

Natalia Dabija


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. mihai

    ma recunosc pe mine in cele scrise . acum stau fara munca si caut solutii. la inceput ma gindeam ca e simplu de tot,adica. guvernul spaniol a scos o lege despre reintoarcerea voluntara in tara de origine a acelor imigranti,care nu mai au de munca si doresc sa se intoarca la bastina. chiar m-am bucurat.mi-am zis :in fine nu-i asa de rau,imi iau somajul cuvenit pe 2 ani si merg acasa ,aproape de familie sa ma mai odihnesc putin si sa incep o afacere,sau sa-mi gasesc ceva de munca. dar n-a fost sa fie,caci este o specificare in acea lege-e valabila pentru acei imigranti,ale caror guverne au incheiat acordul respectiv cu spania. acolo erau vre-o 20 de tari extracomunitare(printre caare tari din africa,america latina,ukraina,rusia),dar nici de cum moldova.asta a fost o lovitura in plus la cele dinainte,caci;in iulie-august am fost in vacanta o luna si m-am bucurat in fiecare zi de toti oamenii dragi-de familia mea. totodata am incercat sa interesez pe cineva din responsabilii din min. de constructii sau primaria chisinau cu experienta mea ,acumulata de-a rindul anilor aici in spania la o companie f. mare de constructii. nici n-au dorit sa ma asculte ce doresc sa spun. am fost socat de o asemenea atirnare din partea celora pe care ii platim cu totii,caci moldova in mare parte a rezistat incercarilor din ultimii ani datorita remitentelor de peste hotare. si acestea nu sunt bani pe care trebuie sa-i rambursam-sunt bogatie curata adusa in moldova ca pana la urma sa fim tratati cu indifirenta si uneori cu invidie. dece guvernul nu si-a indeplinit promisiunea de a deschide o reprezentanta la madrid,de ce nu face nici un pas in vederea reintegrarii noastre in cimpul de munca,de ce nu face un apel,ca ecel a maestrului Gh.Topa de acum ani de zile,dar actual si azi”veniti acasa mai copii…”si credca am si raspunsul-asa e mai bine pentru cei de la conducere,asa doboram doi iepuri cu o impuscatura: nu avem grija de peste un milion de catateni,care si-ar cere dreptul fiind in tara si al doilea motiv este-mai putina preocupare pentru noi,cei de la conducere,pentruca banii vin in tara fara sa ne preocupam noi,iar noi stim cum sa-i folosim,impreuna cu frati,nepoti,cumatri…am mai multe de scris,dar credca deocamdata e destul si sper ca tema imigrantilor sa fie prezenta in ziar cit mai mult.multumesc. mihai,madrid

  2. AVRAAM

    ESTE O TRAGEDIE!Să nu fost potopul răurilor cu ploi in Moldova,cred că pe primele pagini a ziarelor şi televiziunii avea să fie tragedia exodului concetăţeniloir noştri din toată Europa şi Rusia,care in urma CRIZEI au rămas iarăşi pe drumuri,in plin sensul cuvântului.Sârmanul moldovan.Ţii milă şi de OAMENII care au rămas fără case la MOLDOVA,dar ţi se rupe inima şi de cei peste hotarele ţârii care n-au avut niciodată casă proprie in Moldova,au trimis sume mari in ţara,acum in urma CRIZEI mondiale iarăşi sunt pe drumuri.Arată ProTV in fiecare zi câte un moldovan care a reuşit in ITALIA,SPANIA,care are afacere,care castel,dar de ce nu arată şi armata de boschetari moldoveni,de ce Timpul lui Tănase cu feciorul ministru nu scrie de sutele de mii de nenorociţi aflaţi peste hotare?Azi e la modă să faci jele deportaţilor,celor ucişi de comunişti,dar ce nu e milă şi jale de işti vii astăzi?Care tot suferă?Tot mor de scârbă şi necaz in Europa şi Rusia?Nici un partid nu spune de migranţi.De durerea şi chinul pe care il traăesc peste hotare.Să vina acasă la Moldova?Unde?Cine e aştepată?Unde sa se angajeze?Guvernul e preocupat doar de sinistraţi,chipurile…Migranţii noştri ce,sunt fascisti,ori comunişti,de n-are nimeni milă şi jele de ei?Da CRIZA mondială continue şi creşte armata moldovenilor BOSCHETARI…

  3. Alex

    Te pot ajuta Mihai, in privinta locului de munca. Contacteaza-ma ca sa-ti pot da detalii. Skype: goldenfamily_5 sau mob: 068755702.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *