Natalia Dabija: În vizită la Comisariatul Orhei

După aproape două luni de zile, am revenit la Orhei. Acelaşi comisariat, doar că fără eroii mei de data trecută. Şeful secţiei de urmărire penală a fost transferat la Chişinău, comisarul – la Făleşti. Doar la intrare, acelaşi poliţist care te chestionează. Îi transmite colegului de la Unitatea de Gardă că trebuie să sune comisarul, să-l anunţe că au venit jurnalişti de la Chişinău, dar uită numele ziarului. — În loc de “unitatea” spuneţi “ziar”, îl ajut eu: Ziarul de Gardă, foarte uşor.

Poliţistul de la Unitatea de Gardă telefonează şefului, care întreabă cu ce problemă am venit. Noi stăm la uşă, el – în cabina unităţii, cu geamul deschis. El vrea ca noi să-i explicăm lui, ca apoi el să spună la telefon. Am cerut să vorbesc la telefon cu comisarul, însă poliţistul m-a “aranjat” repede, spunând că dacă doresc să vorbesc personal, atunci, poftim, este oră de audienţă…

Totuşi, presa să se înscrie la ore de audienţă? Într-un final, după lungi convorbiri telefonice, au chemat un poliţist care ne-a condus, nu la comisar, dar în cabinetul vicecomisarului. Acolo ne aşteptau alţi doi poliţişti, unul dintre ei prezentându-se drept responsabil pentru relaţiile cu presa. După ce le explicăm cazul care ne interesează, ei ne spun că ar trebui să discutăm cu ofiţerul de urmărire penală. Au ieşit din birou, l-au căutat pe ofiţer, apoi ne-au spus că nu ne pot da nicio informaţie şi ne-au trimis la Centrul de Presă al MAI. Apoi au intrat, zâmbind, şi ne-au spus că i-am pus pe jar pe angajaţii comisariatului. Într-un final, apare şi ofiţerul de urmărire penală. Cei trei îi spun ce să zică, îi dau Codul Penal în mână, îl pregătesc moral şi chiar îi oferă locul în fotoliul vicecomisarului, pentru a face o declaraţie.

Atâtea pregătiri, ca să ne spună, într-un final, în temeiul cărui articol a fost iniţiată cauza penală şi ce fel de pedeapsă riscă vinovatul. Mă întreb cu ce se ocupă atunci acest responsabil, dacă declaraţii nu face, iar pentru informaţii ne trimite la MAI? Atâta pălăvrăgeală şi negocieri pentru un mesaj de câteva secunde…

Între timp, aşteptam cu nerăbdare să intrăm la comisar. Să văd dacă s-a schimbat ceva. Cu siguranţă, regulile nu mai sunt aceleaşi. “În general, la mine când se intră, se lasă telefoanele şi dictafoanele la intrare, pe masă”. Da, bune reguli. Îi zic că am fost data trecută şi, la fel, toţi erau nou-veniţi şi nu ştiau nimic. El zice: “Şi eu sunt nou, nici nu ştiu cum să procedez. Vreţi un ceai, o cafea, un suc?”. Vrem informaţii, îi spun.

Comisarul, investit de câteva zile în funcţie, ne conduce până la stradă, amabil. Ne zâmbeşte, repetând neîntrerupt că tot ce ne-a spus în birou “это не для прессы”. Aşa că, la Orhei, nu prea s-au schimbat lucrurile de data trecută. Mai mult. Gurile rele spun că noua investire în funcţie este legată de culoarea şi ambiţia politică a unui partid.

Natalia Dabija


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. agent principal superior.

    Cum s-ar spune :.Mai este de mincat mamaliga,pina cind acesti politisti,vor intelege ce se intimpla in celelalte tari din vest.Eu cred ca pestew doi ani,cind se trece la demilitarizare,vor intra si acele reguli democratice ,in sectiile si comisariatele de politie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *