Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Năstase primar: şansă sau cursă?

Năstase primar: şansă sau cursă?

Ochi pe primărie şi pe Năstase, personal, vor sta destui. Şi permanent. Are cine. Dar s-ar putea şi să nu stea. Contează cine a fost cea de-a „treia forţă”, care l-a ajutat pe Andrei Năstase să avanseze atât de mult la scor în turul doi şi să ajungă primar

Scrutin încheiat. Chişinăul are primar. La alegerile repetate de duminică, pentru Primăria Chişinău un număr mai mare de voturi a întrunit Andrei Năstase, considerat candidatul opoziţiei anti-guvernamentale şi anti-oligarhice. Ion Ceban, candidatul socialiştilor şi al stângii pro-ruse, a cedat în faţa lui Năstase cu o diferenţă spectaculoasă şi, pentru multă lume, absolut surprinzătoare. Ceban, care acumulase în primul tur peste 41%, a avansat în turul doi cu doar 5%, în timp ce punctajul lui Năstase a urcat fabulos, de la 32% la 52%, deşi participarea suburbiilor la vot, care sunt, în mod tradiţional, bastionul electoral al dreptei politice, a fost una în continuare redusă, de 35% faţă de 33% (primul tur), în timp ce Chişinăul, care, tot tradiţional, e mai mult un bazin electoral al stângii, prioritar pro-ruse, s-a mobilizat din strâns şi a dat un scor pentru turul doi de 39% faţă de 35%, cât a dat în primul tur. Astea sunt cifrele de control sau aritmetica finală, dacă vreţi, a spectacolului electoral, jucat în două acte, pe 20 mai şi pe 3 iunie, cu actorii şi regizorii lui, mai vizibili sau invizibili de tot. Până aici, un scor record. Pentru Năstase.

Deşi spectacolul, propriu-zis, s-a încheiat, lupta pentru Chişinău, de fapt, abia începe. Agitaţia rămâne mare. Mai mare decât până la alegeri şi, cu siguranţă, mult mai mare decât a fost pe durata scrutinului. Era şi de aşteptat. Rezultatele primului tur puneau sub semn de întrebare sau la limita posibilului şansele de câştig ale lui Andrei Năstase. Ion Ceban se vedea deja, aproape sută la sută, călare pe cal alb, primar general de Chişinău, edil al capitalei – visul de aur al stângii de la independenţă încoace. Igor Dodon, care râvnise şi el Primăria Chişinău, alături de Zinaida Greceanâi, pe când erau la comunişti, a fost mai mult decât sigur că Ceban va reuşi să dea peste cap tradiţia post-independenţă de guvernare a Chişinăului doar de dreapta politică. Nu s-a întâmplat, pentru că Chişinăul şi Primăria Chişinău sunt mai mult decât o urbe şi un aşezământ de administrare publică. Chişinăul şi Primăria Chişinău, asemeni scriitorilor şi Uniunii Scriitorilor, sunt două din marile redute ale luptei de emancipare naţională din Basarabia de la sfârşitul anilor `80, începutul anilor `90 şi a le lăsa pe mâna stângii e ca şi cum le-ai sorti trădării. Chişinăul nu e nici Bălţi, nici Tighina, nici Tiraspol, nici Orhei… Cine a prins timpul de la răscrucea acelor ani şi vremi, îşi aminteşte că, la Chişinău, după patruzeci şi ceva de ani de ocupaţie sovietică, s-a strigat pentru întâia oară în glas „Libertate”, „Limbă, Alfabet, Tricolor”, aici a răsunat întâia oară „Trei culori și o singură iubire, românească” şi „Maluri de Prut”, Chişinăul a fost leagănul Marilor Adunări Naţionale, de aici au fost lansate spre Prut Podurile de Flori, Drumul Crucii, de aici s-a plecat la războiul de Independenţă de la Nistru în 1992 şi tot aici s-a scandat pentru prima dată în voce „Trăiască, Trăiască, Trăiască şi Înflorească Moldova, Ardealul şi Ţara Românească”. Chişinăul a schimbat traiectoria şi pulsul vremii pentru Basarabia. Până aici lucrurile par să fie clare. Ce va urma? În dependenţă de autori, scenariile sunt cele mai diferite, de la cele mai optimiste, până la cele apocaliptice. Unii încearcă să-i dea şanse lui Năstase, alţii, mai puţin optimişti, pretind că victoria de duminică e o cursă întinsă lui Năstase de către actuala guvernare pentru a-l compromite şi a-l elimina pe el şi pe cei care vor guverna alături de el din cursa pentru alegerile parlamentare din toamnă. Năstase, zic ei, are prea puţin timp (mai puţin de un an) ca să reuşească să facă ceva serios pentru Chişinău. Primii, însă, consideră că Andrei Năstase are destul sprijin politic ca să se poată manifesta, ţinând cont de faptul că 5 din cei 11 foşti concurenţi şi alte două partide din afara concursului i-au declarat sprijin electoral. Nu-i va fi uşor, aşa este. Este adevărat şi faptul că are prea puţin timp la dispoziţie şi prea puţină experienţă managerială. Dar Năstase nu vine la primărie pe loc gol, cum insistă unii. Trei dintre partidele care s-au solidarizat cu el în turul doi, PL, PLDM şi PPEM, sunt partide cu reprezentare în Consiliul Municipal Chişinău (CMC), care adună împreună 25 de mandate din 51. Încă un mandat şi are majoritatea. Totul depinde pe cât de cooperant va fi Năstase cu partenerii săi electorali şi ce sistem de formare a echipei va aplica. Să nu uităm că pe mâna primarului general sunt 3 funcţii de viceprimar şi 5 de pretor. Năstase are mână liberă să joace cu aceste funcţii pentru a-şi aranja relaţiile în CMC. Evident, nu pentru mişmaşuri, că pentru mişmaşuri lucrurile sunt aranjate de mult, ci pentru a-şi asigura o majoritate reală, ca să poată lua decizii, guverna şi pentru a-şi face imagine publică. Dacă vrea. E important ca Andrei Năstase să ţină cont şi de faptul că alegerile de duminică pentru Chişinău au fost câştigate în grup. Votul electoral, sută la sută, al lui Năstase este cel din primul tur: 32,12%. În cele 52%, din ce avem pe final de tur doi, mai avem şi voturile lui Constantin Codreanu, Valeriu Munteanu, Alexandrei Can şi ale celor de la Silvia Radu care, între Ceban şi Năstase, au ales Năstase. Zic asta nu pentru a-i impune lui Andrei Năstase ideea că ar fi obligat, într-un fel sau altul, să plătească tribut celor care i-au declarat sprijin, s-au solidarizat ori au votat cu el. O spun ca să fie clar că Năstase nu e singur şi că ar avea cu cine guverna, iar dacă şi va avea nevoie să apeleze la sprijinul cuiva dintre ei, să accepte lume de calitate, pentru că în toate partidele există chilipirgii care nu scapă nicio ocazie de a-şi face loc la cald şi unde miroase a bani. Ochi pe primărie şi pe Năstase, personal, vor sta destui. Şi permanent. Are cine. Dar s-ar putea şi să nu stea. Contează cine a fost cea de-a „treia forţă”, care l-a ajutat pe Andrei Năstase să avanseze atât de mult la scor în turul doi şi să ajungă primar.