“Mormântul” Unirii de la Chişinău

Ne place să fim spectaculoşi. Mai ales de sărbători. Chiar dacă ceea ce facem e altceva decât ceea ce spunem. Vorbim de unitatea neamului românesc, dar ne lamentăm în singurătate, ne declarăm români şi uităm să fim români, vorbim de Istorie, dar nu ne onorăm Trecutul… Aruncăm din cap tot ce am putut improviza de la marile tribune imediat ce am ieşit din ele sau după ce ne-au fost retrase microfoanele.

Vin zilele, se duc anii, facem schimbări de locuri (mă refer la «sus-puşi»), dar vorbim la fel. Şi chiar dacă se şi întâmplă să vorbim ori să gândim altfel, procedăm, oricum, în aceeaşi manieră.

În mai puţin de două săptămâni, vine 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri – Sărbătoarea celui mai mare vis împlinit (şi re-sperat) al românimii. Conform unei tradiţii mai noi, parte din lumea de la Chişinău (nu în totalitate şi cea mai indicată) se va îmbulzi de cu vreme, ca de fiecare dată, să-şi facă loc pe lista delegaţiei pentru Alba-Iulia. Alţii vor încerca să ajungă, cel puţin, la Bucureşti. Oficialii noştri, spre deosebire de alţi ani, vor fi onoraţi, bănuiesc, pentru acest 1 Decembrie-2009, cu invitaţii total speciale  la solemnităţile tradiţionale din Capitala Marii Uniri.

Unde se vor «uni» sau «reuni», însă, ceilalţi, ne-plecaţii? Anul trecut, de 1 Decembrie, istoricii şi intelectualitatea de creaţie s-au întrunit într-o conferinţă tematică la Biblioteca municipală «B.P. Hasdeu», cei de la Asociaţia «Hyde Park» s-au ambiţionat şi au mers să scoată din anonumat Piaţa Unirii Principatelor, arborând un Tricolor pe umerii unui postament ruinat din sectorul Buiucani, de la intrarea în strada Alba-Iulia,  oficialii «noştri», străini de eveniment, au stat ascunşi, de frică, probabil, să nu cadă vreun Tricolor peste ei (deşi, sinceri să fim, nu prea a avut de unde) şi doar seara, graţie recepţiei oferite de Ambasada României la Chişinău, mai multă lume diferită a fost văzută adunată la un loc, chiar dacă nu toată de dragul evenimentului. Dar, să trecem peste acest detaliu şi să vedem, totuşi, ce s-ar putea întâmpla de 1 Decembrie-2009 la Chişinău? Că timpul s-a schimbat. Plecăm «de-acasă», mergem, ca şi până acum, la Alba-Iulia şi lăsăm cea de-a «doua Românie» fără sărbătoare? Iar dacă o facem, unde ne adunăm? Că Piaţa Unirii Principatelor rămâne în continuare o pustietate în paragină, uitată, delăsată şi în totală disonanţă cu gratitudinea mesajelor oficiale de 1 Decembrie. Greu de închipuit, dar aceasta arată exact ca şi un sicriu dezgropat, mai rău, mult mai rău decât monumentul lui Lenin, chiar dacă ultimul, spre deosebire de primul, stă dosit departe de ochii lumii. În fine, arată ca orice uitare. Piaţa Unirii Principatelor nu a fost încă niciodată scăldată în Tricoloruri şi Imnuri, iar strada Alba-Iulia nu şi-a trăit încă niciodată, de 1 Decembrie, semnificaţiile. O piaţă şi o stradă, încoronate în nume istorice şi eroice, stau sub povara aceleiaşi uitări, de proastă conotaţie, ca şi cimitirele ostaşilor români din Basarabia în anii dominaţiei sovietice. S-ar putea să nu placă ceea ce spun, dar care ar fi rostul să recurg la ceea ce place? Scriam, acum un an, exact la acelaşi subiect şi o făceam (motivat moral, desigur) cu mult mai multă îngăduinţă şi delicateţe. Şi rostul?

În «perioada Costin» (primarul N. Costin) Chişinăul avea să treacă printr-un proces, deloc uşor, de renaştere naţională, inclusiv sub aspectul reanimării simbolisticii naţionale în denumirea pieţelor şi străzilor. Repertoriul agoronimic şi dromonimic, excesiv de sovietizat după 1944, fusese  readus la normalitate: «Dacia», «Traian», «Sarmizegetusa», «Bucureşti», «Tricolorului», «Unirea Principatelor», «Ştefan cel Mare», «Alba-Iulia» etc. de atunci ne revin. Nu s-a trecut fără «tribut». Până la urmă, Costin a plătit cu preţul vieţii pentru ambiţia de a merge până la capăt în această idee. Noi, cei de după el, cu ce plătim pentru aceeşi idee?

Petru Grozavu
petru.grozavu.zdg@gmail.com


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

7 comentarii

  1. George

    Domnule Grozavu,
    Venim din Romania la Chisinau pe 1 decembrie. Noi la voi. Roman la roman. Frate la frate. Va rugam sa nu plecati si Dvs la “bucate alese” la Alba Iulia ca toti marii “intelectuali” si sa va alaturati noua pentru a sarbatori cum se cuvine 1 decembrie la Chisinau.

  2. STEFANITA

    1 Decembrie „Noi Golanii” va asteapta la Chisinau

    Pe data de 1 Decembrie 2009, grupul Noii Golani va sarbatori Ziua Nationala a Romaniei la Chisinau unde vor avea loc, pe durata intregii zile, mai multe manifestari dedicate Unirii din 1918.

    Grupul a transmis invitatia si catre presa bucuresteana si asteapta doritori s aparticipe alaturi de ei la aceasta manifestare de suflet. Totodata, un student basarabean aflat la studii in tara, Dan Nicu, ne impartaseste din opinia sa despre coezieunea romanilor de pe ambele maluri ale Prutului.

    Coeziune si unitate natională

    În acest articol vom vorbi despre coeziunea dintre oameni. O coeziune care, timp de două secole, a fost prejudiciată de vitregiile istoriei. Si care, acum capătă sanse să se refacă. Cum anume? Prin “pansarea” rănilor deschise, adică trecerea cât mai frecventă a granitei de pe Prut.

    Din păcate, în România încă mai predomină o serie de stereotipuri legate de Republica Moldova.
    De la “pe străzile voastre circulă tancurile?” la “voi aveti lumină?” nu e o distantă prea mare. Pentru multi dintre românii din tară Basarabia este încă prea putin cunoscută. Ei n-au fost niciodată acolo. Chiar dacă multi dintre ei cunosc cu ochii închisi străzile Barcelonei sau ale Parisului.

    La fel ca în lumea medievală, când necunoasterea suprafetei întregii planete îi făcea pe bunii crestini din Europa să presupună că noile continente sunt populate cu monstri zoo- si antropomorfi, putinii români care merg, din an în Paste, în Moldova, sunt foarte surprinsi să vadă inscriptii în româneste, să audă lumea pe stradă vorbind în română.

    Mai au românii din dreapta Prutului un nărav: întotdeauna accentuează diferenta dintre un mal si celălalt. Replica: “Nu vin la voi pentru că…” e simptomatică. Acest la voi se aplică în cazul ungurilor, bulgarilor… dar si în cazul românilor din stânga Prutului. La voi înseamnă că Republica Moldova e o tară străină României. Înseamnă că se si doreste ca ea să rămână asa în continuare.

    Între tigările ieftine, vinul bun, “limba moldovenească”, Voronin, impresiile pe care le au românii din dreapta Prutului despre confratii lor de peste râpă variază foarte mult.
    Unii îi tratează pe basarabeni cu milă. Altii, cu îngăduintă. Altii se tot oftică de fiecare dată când cineva aduce vorba la cei “de dincolo”. Foarte putini, însă, preferă să rupă cercul vicios si să înceapă să cunoască în mod real Republica Moldova.

    Si nu e greu deloc, să stiti! În loc să asculti impresiile unora, de ce să nu mergi la gara Filaret, unde ai microbuze care te duc la Chisinău în 7-8 ore cu preturi destul de acceptabile, să petreci un anumit timp în oras si (e de preferat) în afara lui, vizitând si alte locuri din Basarabia, si să te întorci înapoi când vei dori tu? De ce să te bazezi la nesfârsit pe părerile altora, când poti să ti-o faci pe a ta proprie?

    Românii din tară trebuie să meargă în Basarabia nu ca simpli turisti străini. Asta pentru că Basarabia nu e o tară străină de România. Ei trebuie să constientizeze că mergând peste Prut efectuează, în mod simbolic, un act de reîntoarcere la unitatea pierdută a poporului, de cicatrizare a rănilor provocate pe parcursul secolului XX de către fortele ostile integritătii teritoriale a natiunii române. Numai prin cunoasterea situatiei din Basarabia, prin cunoasterea reciprocă dintre oameni se va putea cândva reface ceea ce s-a pierdut în 1940.

    Pe 1 decembrie, cu totii la Chisinău pentru ziua natională a românilor !.

    (Dan Nicu, este student basarabean in anul III la SNSPA)

    Bucuresti, Romania/Romanian Global News
    miercuri, 18 noiembrie 2009

  3. costică

    DRAGĂ NICU, EU COSTICĂ MOLDO-ROMÂNUL DE LA PIATRA NEAMŢ, AM VIZITAT BASARABIA ÎN VARA ANULUI 2008, CÎND UN BĂIAT DIN COMUNA URECHENI, JUDEŢUL NEAMŢ S-A CĂSĂTORIT CU O FATĂ DIN CHIŞINĂU, PARADOXAL CE DOI S-AU CUNOSCUT LA MUNCĂ ÎN ITALIA( VORBA NENOROCITULUI CÎNTEC: MUNŢII NOŞTRI AUR POARTĂ/NOI CERŞIM DIN POARTĂ ÎN POARTĂ) UNDE AM FOST INVITAT DE NAŞUL LOR DIN ORAŞUL TG.NEAMŢ. PETRECEREA A AVUT LOC LA RESTAURANTUL”ECUATOR” DIN CHIŞINĂU, IAR NOI AM FOST CAZAŢI LA O PENSIUNE LA VADUL LUI VODĂ. DEŞI ÎNAINTE DE A VENI ÎN BASARABIA NU AVEAM CONCEPŢII CRETINE DE GENUL “VOI AVEŢI LUMINĂ” CÎND AM AJUNS LA FAŢA LOCULUI AM RĂMAS EFECTIV UIMIT. ÎNCEPÎND CU MÎNCAREA DE LA PENSIUNEA UNDE AM FOST CAZAŢI, EVENIMENTUL EMOŢIONANT AL CUNUNIEI CELOR 2 TINERI(LA CUVÎNTUL OFIŢERULUI STĂRII CIVILE PLÎNGEAU TOŢI NUNTAŞII)PETRECEREA DE LA RESTAURANT, MUZICA, MÎNCAREA, BĂUTURILE, TE ROG SĂ MĂ CREZI CĂ FAC SĂ PĂLEASCĂ DE INVIDIE CELE MAI BUNE LOCALURI DIN ROMÂNIA. M-AU IMPRESIONAT CLĂDIRILE DIN CHIŞINĂU PE CARE LE-AM VĂZUT DOAR ÎN FUGĂ, ÎN TIMPUL CELOR 3 ZILE CÎT AM STAT ÎN ORAŞ. ÎN TOT ACEST TIMP UN TAXIMETRIST PE NUME SLAV, DIN CHIŞINĂU, CARE A SPUS CĂ EL ESTE RUS ŞI CĂ MAI FĂCUSE TAXIMETRIE ŞI LA MOSCOVA, NE-A PLIMBAT PESTE TOT, NE-A STAT FOARTE POLITICOS LA DISPOZIŢIE, NU A ÎNCĂRCAT SUB NICI O FORMĂ NOTA DE PLATĂ, A FOST FINAL ÎNTREBAT DE SOŢIA MEA: IA SPUNE SLAV TU AI VREA CA BASARABIA SĂ SE UNEASCĂ CU ROMÂNIA? LA CARE BIETUL TAXIMTERIST CU AMĂRĂCIUNE A SPUS: DOAMNĂ VREM SĂ NE UNIM CU ORICINE, NUMAI SĂ O DUCEM ŞI NOI MAI BINE. PRACTIC ACEASTA ESTE IDEEA CENTRALĂ, SPERANŢA UNEI VIEŢI MAI BUNE PENTRU BIEŢII FRAŢI BASARABENI I-AR FACE PE ACEŞTIA SĂ-ŞI DOREASCĂ UNIREA IMEDIAT. NU SUNT VICTIMA UNOR IDEI PRECONCEPUTE DESPRE BASARABIA, ÎN CEI 20 DE ANI DE DUPĂ REVOLUŢIE AM CUNOSCUT SUTE DE BASARABENI, AM PRIETENI BASARABENI FOARTE BUNI( MAI BUNI POATE DECÎT ROMÂNII DIN PARTEA DREAPTĂ A PRUTULUI). TE ROG SĂ MĂ CREZI CĂ ACEŞTI OAMENI AU ÎNCREDERE ÎN MINE , APELEAZĂ LA MINE CÎND SIMT CĂ POT SĂ-I AJUT CU CEVA. EU PERSONAL ÎMI DORESC CU DISPERARE UNIREA. DE CE CU DISPERARE: DIN ANUL 1940 AU TRECUT PÎNĂ ÎN PREZENT 69 DE ANI, TIMP ÎN CARE ŞI NOI CEI DIN ROMÂNIA ŞI VOI FRAŢII NOŞTRI BASARABENI, A-ŢI TRECUT PRINTR-UN COMUNISM NENOROCIT CARE A LĂSAT ÎN URMĂ 3 MILIOANE DE VICTIME. ÎN PLUS VOI A-ŢI FOST ŞI DEZNAŢIONALIZAŢI PRIN IDEEA DIAVOLEASCĂ CUM CĂ MOLDOVENII AR FI ALTĂ NAŢIUNE DECÎT ROMÂNII. EI BINE FRAŢILOR ŞI VOI ŞI NOI SUNTEM ROMÂNI, SUNTEM ROMÂNI, SUNTEM ROMÂNI ŞI NIMIC ALTCEVA. TRĂIESC CU SPERANŢA CĂ ACEASTĂ NAŢIE ROMÂNEASCĂ ARE TOTUŞI O STEA NOROCOASĂ ŞI CĂ TOŢI ROMÂNII DE LA NISTRU PÎN LA TISA ÎN MAI PUŢIN DE UN AN VOR FI ÎMPREUNĂ. DE CE ÎMI MAI DORESC UNIREA CU DISPERARE: TATĂL MEU MORT LA VÎRSTA DE 67 DE ANI, RĂPUS DE CANCER, ÎN ANUL 1986, A LUPTAT CU HOARDELE ARMATEI ROŞII DE PE MALUL PRUTULUI PÎNĂ LA COTUL DONULUI ŞI STALINGRAD. ÎN ANUL 1944, DATORITĂ ACTULUI CRIMINAL DE 23 AUGUST, A FOST LUAT PRIZONIER ŞI DUS ÎN SIBERIA VREME DE APROAPE 3 ANI. ÎN SERILE LUNGI DE IARNĂ, CÎND LA NOI CURENTUL ELECTRIC SE ÎNTRERUPEA, PENTRU A PUTEA FACE ECONOMII, TATA ÎMI POVESTE ORORILE FRONTULUI ŞI ALE PRIZONIERATULUI. ÎNTOTDEAUNA CÎND VORBEA DESPRE BASARABENI, FAŢA I SE LUMINA ŞI SE VEDEA CLAR CĂ SUNT NIŞTE OAMENI CARE ÎI SUNT DRAGI, DE ASEMENEA POVESTEA DESPRE ORORILE TRĂITE DE ROMÂNII BASARABENI, DESPRE LAGĂRE, DEPORTĂRI ETC. A DORIT ŞI EL CU DISPERARE SĂ APUCE SFÂRŞITUL COMUNISMULUI, DAR NU L-A MAI APUCAT. ÎN OCTOMBRIE 1988 LA TV CHIŞINĂU PE CARE NOI ROMÂNII ÎL URMĂREAM CU MULTĂ PLĂCERE AM ASCULTAT PENTRU PRIMA DATĂ, CÎNTECUL LUI NICOLAIE SULAC ” ÎNTR-O IARNĂ LUNGĂ GREA” ŞI ATUNCI MI-AM DAT ŞI EU SEAMA CÎT DE IMENS ŞI ZDROBITOR ERA ADEVĂRUL DIN SPUSELE TATĂLUI MEU. AU URMAT APOI LUPTA FRAŢILOR ROMÂNI BASARABENI PENTRU TRECEREA LA GRAFIA LATINĂ, ÎN ANUL 1991 INDEPENDENŢA ŞI APOI RĂZBOIUL DIN TRANSNISTRIA, MOMENT ÎN CARE CONDUCEREA CRIMINALĂ DE LA BUCUREŞTI, REPREZENTATĂ DE CĂTRE BUNICUŢA ILICI – ILIESCU I-A ABNDONAT PE BIEŢII BASARABENI. CU TOATE ACESTEA VOI BASARABENII A-ŢI DEMON STRAT LUMII ÎNTREGI CĂ NU VA PĂSAT DE ARMATA A XIV A ŞI A-ŢI LUPTAT CU ATÎTA CREDINŢĂ ŞI VITEJIE PENTRU PĂMÎNTUL VOSTRU, ÎNCÎT COZILE DE TOPOR DE LA BUCUREŞTI A-R TREBUI SĂ SE ÎNCLINE ÎN FAŢA VOASTRĂ. ATUNCI DE CE SĂ NU-MI DORESC EU UNIREA CU ASTFEL DE OAMENI, CU CE AR FI EI MAI PREJOS DECÎT ROMÂNII DIN ARDEAL, BANAT SAU OLTENIA, VĂ SPUN EU CU ABSOLUT NIMIC.
    DE 1 DECEMBRIE 2009 NU POT VENI LA CHIŞINĂU, DAR SPER CÎT DE REPEDE CA PRIETENUL MEU BASARABEAN MIHAI STURZA DIN PIATRA NEAMŢ, SĂ SE ÎNSĂNĂTOŞEASCĂ (ÎN MOMENTUL DE FAŢĂ ESTE LA SPITAL LA TG.MUREŞ CU PROBLEME LA INIMĂ) ŞI ÎMPREUNĂ SĂ LUĂM LA PAS ACEST ŢINUT NUMIT BASARABIA CARE ESTE LOCUIT POATE DE CEI MAI BUNI DINTRE ROMÂNI.
    FRAŢI ROMÂNI BASARABENI, UNIREA FACE PUTEREA, TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE, COSTICĂ, PIATRA NEAMŢ, TEL. 0040740531519.

  4. Alex

    1 decembrie – sarbatoarea tuturor romanilor! Piata unirii principatelor din Chisinau trebuie sa arate altfel, ce spun autoritatile ?

  5. STEFANITA

    Asa este Costele .Pot confirma cacele ce spui tu despre Basarabia si basarabeni.Le datoram respectul nostru pentru felul cum au stiut sa ramana in picioare in ciuda tuturor furtunilor care au trecut peste ei.
    Putini se gandesc la faptul ca piepturile lor au domolit taria vijeliei care a ajuns si in partile noastre,ale romanilor de vest …
    Va veni si clipa sfanta a dreptatii si pentru romanii din rasarit !

  6. Simona

    Uniti sub Tricolor” – concert de sustinere a campaniilor pro Basarabia

    Grupul de actiune “Noii Golani” organizeaza luni, 30 Noiembrie, ora 21.00, în Club B52 din Bucuresti, concertul de lansare al albumului “Uniti sub Tricolor”, transmite Romanian Global News citand organizatorii.

    Pe scena, timp de 4 ore, vor urca majoritatea artistilor care semneaza piesele de pe compilatie: Bitza, Morometzii, Nimeni Altu’, Dagga, Grupul de Rezistenta, Kryp & Bullet, KST & Ovidiu, Pars Atra, R.A.S.A si SDST.
    Prestatiile artistilor vor fi pro-bono, ca simbol al sustinerii lor fata de diferitele campanii civice în care sunt implicati tinerii: “Eroii nu mor niciodata”, “Basarabia pamant românesc” sau “Salvati Rosia Montana”.
    Pretul biletului de intrare este de 10 lei si include un CD. Banii obtinuti din vanzarea CD-urilor vor fi donati liceului românesc “Lucian Blaga” din Tiraspol. Dupa concert va avea loc plecarea spre Chisinau a celor care doresc sa sarbatoreasca 1 Decembrie acolo.

    Bucuresti, Romania/Romanian Global News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *