Moratoriul Guvernului asupra uciderii copiilor

Avea doar 4 ani. Abia descoperea lumea. Îi plăcea joaca, îi plăcea să cunoască, să guste lucruri noi. Luni a mâncat cu familia ceva nou, castraveţi şi ridichi. Peste câteva ore a murit, sfâşiată de crampe abdominale, înecată de vomă, lacrimi şi frici. Aşa s-a terminat scurta ei viaţă de copil născut în Moldova.

Azi, la Crihana Veche, raionul Cahul, va fi petrecută pe ultimul drum. Sicrie pentru ea nu se fabrică în serie, doar la comandă, pentru că nimeni nu e pregătit să înmormânteze copii de 4 ani. La 4 ani, copiii nu trebuie să moară nici de ridiche, nici de castraveţi, nici de foame, nici de intoxicaţii. La 4 ani, copiilor trebuie să le fie asigurată securitatea, inclusiv cea alimentară.

Părinţii ar trebui să fie primii responsabili, să nu le dea copiilor prăjit, acru, procesat, aditivi, coloranţi, pesticide, conservanţi. Să pună pe masa copilului doar ceea ce e mai proaspăt, mai bogat în vitamine, mai curat ecologic, mai nutritiv, mai calitativ.

Să punem mâna pe inimă, şi să recunoaştem, de câte ori ne-am pus întrebări dacă brânza din farfuria copilului e din prafuri, dacă oul e din găină hrănită cu antibiotice, dacă terciul e din ovăz importat din zone ecologic afectate, dacă fructele sunt ghiftuite cu pesticide? De câte ori am avut senzaţia că aceste produse sunt necalitative, dar nu am avut posibilitatea de a le verifica? De câte ori am închis ochii minţii la bănuielile că brânza, oul, morcovul, roşia nu sunt naturale, dar poate azi nu i-a fi nimic, poate mâine vom afla mai multe. De câte ori am auzit de copii cu dureri abdominale cronice, şi ne-am gândit că şi ai noştri mănâncă nepotrivit şi că ar trebui să verificăm produsele, dar nu ştim cum, nu ştim unde?

Recent, în baza Acordului de Asociere a R. Moldova cu Uniunea Europeană, a fost creată „Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), autoritatea administrativă responsabilă de reglementare şi control pentru siguranţa alimentelor şi în domeniul sanitar-veterinar, zootehnic, al protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, controlului semincer, calităţii produselor primare, produselor alimentare şi a hranei pentru animale”. ANSA ar fi trebuit să ne dea tuturor sentimentul că plantele, animalele, păsările care devin produse alimentare sunt inofensive.

La 2 februarie 2016, Guvernul Filip a instituit un moratoriu asupra controalelor, pe un termen de 3 luni. ANSA a devenit parte a acestui moratoriu. La 11 aprilie, cu doar 3 săptămâni înainte de expirarea moratoriului, Ministerul Economiei anunţă că acest moratoriu abia începe. „În contextul intrării în vigoare, de la 1 aprilie 2016, a Legii privind moratoriul asupra controlului de stat şi, conform prevederilor acesteia, pentru a nu pune în pericol viaţa, sănătatea, ordinea publică, securitatea economică şi mediul ambiant, a fost permisă efectuarea controalelor, autorizaţia în acest scop fiind eliberată de Ministerul Economiei.”

Deci, după 2,5 luni de moratoriu, a apărut un regulament, care ar permite executarea unui control la plângerea cetăţeanului că i se vând ridichi otrăvite. Dar, pentru a solicita un control la vânzătorii de castraveţi cu otravă trebuie să faci un demers care conţine minimum zece puncte de completat, şi, chiar dacă demersul poate fi depus electronic, timp de trei zile se va aştepta şi versiunea tipărită a demersului, iar dacă versiunea tipărită nu va veni, controlul va fi suspendat.

Mai mult, chiar şi după primirea demersului în original, pe hârtie, peste trei zile, Ministerul Economiei ar putea să îl respingă, dacă va considera informaţia incompletă. Amintim că acest regulament a fost emis special pentru „a nu pune în pericol viaţa, sănătatea, ordinea publică, securitatea economică şi mediul ambiant”.

Azi, micuţa de 4 ani de la Crihana Veche va pleca pe ultimul drum. Viaţa ei a fost scurtă şi lipsită de sens, la fel cum e lipsit de sens moratoriul controalelor prvind produsele alimentare. Dar în numele copiilor rămaşi vii în Moldova trebuie să facem ceva. Altceva. Trebuie să ne salvăm copiii.

UPDATE: Ultimele declarații ale unor angajați ai sistemului de sănătate publică dar și ai organelor de drept susțin că intoxicația s-ar fi produs de la consumul unor produse ce ar conține medicamente pentru tratarea animalelor.  Totodată, datele oficiale cu privire la cauza exactă a acestei intoxicații lipseau la momentul publicării acestui material:

http://www.ms.gov.md/

http://cnsp.md/

http://www.prosanatateacahul.md/