Moldova, o nouă Macedonie?
Momentan, valul de imigranţi pare să fie oprit la frontiera dintre Grecia și Macedonia. Mantra Angelei Merkel și a unor birocrați europeni precum că doar o soluție EUropeană” ar putea stopa ceea ce recent Papa de la Roma numea o „invaziune arabă” a fost contrazisă prin fapte. O țărișoară care nu doar că nu este membră a UE, ci este și una dintre cele mai sărace și corupte din Europa, a putut face ceea ce un stat ca Germania sau întreaga birocrație de la Bruxelles nu au putut! Recent, președintele Macedoniei a blamat-o și pe Merkel, spunând că „Germania a eșuat cu totul în ceea ce priveşte securitatea”.
Odată închisă ruta balcanică, grație coordonării dintre Austria, Ungaria, Slovenia, Serbia, Croația și alte state, fluxurile de imigranţi se vor reorienta. Astfel, Jurnal de Chișinău scria, pe 9 martie, că „Moldova riscă să devină o ţară de tranzit pentru imigranţii care intenţionează să ajungă cu orice preţ în spaţiul european, în cazul în care va fi închisă ruta directă din Grecia spre Europa continentală.
Potrivit Reuters, acelaşi pericol îi paşte şi pe alţi vecini ai RM, precum Ucraina sau statele baltice – Estonia, Letonia şi Lituania, care, la rândul lor, sporesc controalele de identitate şi construiesc garduri la frontierele lor estice, îngrijorate că regiunea baltică ar putea deveni un nou punct de intrare pentru refugiaţi pe măsură ce rutele de imigraţie prin Balcani devin tot mai greu accesibile.
Conform oficialilor europeni, în condiţiile închiderii rutei directe din Grecia spre Europa continentală, ar putea câştiga în popularitate traseul prin R. Moldova, Ucraina şi statele baltice”.
Până acum, politicienii și liderii de opinie de la noi au încercat să evite subiectul. Menționarea problemelor Europei ar putea submina şi mai mult încrederea populației în „drumul nostru spre Europa”. Strategia struțului va avea un sfârșit abrupt, cel târziu atunci când mii de imigranți vor trece prin satele Moldovei și, de ce nu, prin cartierele de lux ale capitalei: sărind gardul pentru a-și pune cortul lângă vila vreunui oligarh micuț de la noi sau cerând acces la cluburile de noapte ale elitei autohtone. Tot pe 9 martie, ziarul Timpul raporta deja că „Şapte cetăţeni afgani au fost prinşi la frontiera moldo-română”.
Atunci, Timofti și Filip, dar și vedetele noastre media, nu vor mai putea evita să se pronunțe. Vor fi oare solidari cu Angela Merkel sau se vor alătura criticilor ei (majoritatea șefilor de stat din Europa, dar și președintele Comisiei Europene, Donald Tusk)? Vor susține toate celelalte state – de la Estonia până la Bulgaria – în a-şi apăra frontierele naționale sau vor face lobby pentru Turcia, așa cum o face Merkel, ca să fie transferate deja șase miliarde de euro regimului autocratic al lui Erdogan (care recent a încălcat în mod impertinent libertatea presei, literalmente luând cu asalt ziarul de opoziție „Zaman”), pentru ca Turcia să protejeze Europa?
Atunci va veni momentul în care culpabililor de criza actuală să li se spună pe nume, inclusiv de către oficialii de la noi. Este evident că Rusia profită de acest haos. Dar, totuși, cine dacă nu Merkel și aliații ei nu au dorit să stabilească limite de imigrare, cine se împotrivește controlului granițelor naționale? Să ne imaginăm că nu ar exista Rusia, că în locul ei ar fi un deșert sau o mare. Credem într-adevăr că imigranții nu ar veni atunci în Europa? Că, în absența Rusiei pe mapamond, SUA și aliații săi nu ar fi dus războaie în Afganistan, Irak, Yemen, Siria, Libia, Somalia, care provoacă valurile actuale de imigranţi?!
