Moldova în zona rublei

“Cu Rusia e simplu. Ne vor da un credit, pe care îl vom consuma plătind gazele lor, şi la urmă vom rămâne iar datori.” Această declaraţie a fost făcută săptămâna trecută de un şef de stat în vestitul ziar “Financial Times”. Va fi greu de ghicit cine a fost acest şef de stat dacă îi excludem din listă pe Saakaşvili sau Iuşcenko. Desigur, nu putem crede că această declaraţie a fost făcută de Rasi-Zade Artur Tair Oglî, premierul azer, sau de Rustam Kasîmov, premierul uzbec. În lista de non-autori ai acestei declaraţii se regăseşte, desigur, preşedintele R. Moldova Vladimir Voronin, cu tot cu cabinetul de miniştri de la Chişinău. Această declaraţie despre beneficiile oferite de fratele rus popoarelor mai mici din spaţiul ex-sovietic a fost făcută pentru presa străină de către preşedintele belarus Alexandr Lukaşenko.

Şi la Chişinău s-a făcut o declaraţie “tare” zilele acestea, care de asemenea a fost citată de presa de pe toate continentele. Zinaida Greceanâi a declarat că vom plăti pentru gazele ruseşti în ruble. În declaraţie nu se spune dacă şi consumatorii casnici vor face plăţi pentru compania moldo-rusă în ruble, şi dacă salariile vor fi plătite în ruble de către Guvern, dar cele menţionate de Greceanâi în zilele summitului premierilor CSI la Chişinău au fost ulterior acceptate de Gazprom.

Serghei Cuprianov, purtătorul de cuvânt al “Gazprom”, a confirmat faptul că Moldova va plăti în ruble printr-o declaraţie la radio “Eho Moskvî”.

Această situaţie va face ca Moldova să contribuie imediat la consolidarea rublei ruseşti, care are probleme din cauza crizei globale. Or, ieri presa străină a scris că efortul autorităţilor ruseşti de a menţine rubla rusească pe linia de plutire a costat o avere. Cifrele arată că Banca Centrală a Federaţiei Ruse a cheltuit circa 60 miliarde de dolari (nu ruble) pentru menţinerea echilibrului monetar doar pe parcursul lunilor septembrie-octombrie.

Totodată, şi volumul transferurilor financiare către Rusia a scăzut în prima jumătate a acestui an cu aproape 14 la sută, din cauza crizei globale, arată ziarul moscovit Kommersant. Aceste evenimente ar putea să diminueze şi mai mult fluxurile financiare către Rusia, dacă ţinem cont de faptul că tot mai multe state europene – cliente ale pieţei ruse a combustibililor – caută pe orice căi alternative energetice. Asta, pentru a evita o dependenţă totală de un singur producător energetic, care ar putea multiplica scenariul Chişinăului din noiembrie 2008 şi în alte zone. Tot ieri, Radio Polonia a anunţat că reprezentanţii Guvernului de la Varşovia analizează posibilităţi de cooperare cu statele arabe şi în special cu Kuwait-ul pentru procurări de gaze, ca efort “de a deveni mai puţin dependenţi de gazele din Federaţia Rusă”.

În timp ce Europa fuge de gazele ruseşti, Rusia a găsit altă marfă pentru menţinerea volumului exporturilor. Generalul Baharuddin din cadrul Ministerului Apărării din Indonezia a declarat tot ieri că va procura pe parcursul acestui an 20 de tancuri din Rusia.

Gazprom susţine că Moldova este deocamdată unicul client şi importator de gaze care va face plăţi în ruble, în prezent discutându-se o asemenea perspectivă “şi pentru Belarus”, nu încă pentru Osetia de Sud sau Transnistria.

După ce a creat “Moldova Gaz” ca o structură controlată de Rusia, în care majoritatea pachetului rusesc este asigurată de partea transnistreană, căreia i-a fost acordat necondiţionat un pachet de acţiuni, după ce şi reţelele naţionale de gaze au fost oferite gigantului rus, Moldova a acceptat întotdeauna să consume gaze dintr-o singură ţeavă, cea care vine de la Moscova, şi să plătească în ruble, oricât ar costa.

În această săptămână “Financial Times” a acordat un supliment întreg situaţiei din Belarus şi efortului “ultimului dictator din Europa”, Alexandr Lukaşenko, de a se apropia de Europa, de zona Schengen şi de zona Euro. Câteva sute de mii de cititori din întreaga lume au aflat despre această schimbare în viaţa oamenilor din Belarus.

R. Moldova abia declară că vrea să intre cât mai profund în zona rublei. Ea va avea şi alte pierderi economice în acest an, legate de miza exclusivă pe piaţa rusă. Vinurile, care nu vor mai fi exportate în Rusia, vor cauza pierderi, iar muncitorii care vor fi reduşi de pe piaţa de muncă moscovită vor fi în pierdere şi ei. În plus, dependenţa energetică şi cea politică vor implica costuri care va trebui să fie plătite. Ultimul dictator, cel de la Mensk, pare să se lase de acest statut. Dar mai rămâne unul, e la Moscova sau e la Chişinău?

Alina Radu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *