Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   „Modelul sângeros” al justiției moldovenești

„Modelul sângeros” al justiției moldovenești

Marți, 17 octombrie, Ministerul Justiției a remis două comunicate pe presă, unul după altul. Primul este întitulat „Moldova și Belarus – colaborare în domeniul informațiilor juridice”, iar cel de-al doilea e întitulat „Azerbaijan – exemplu de bune practici în sistemul judecătoresc”.

Știind că Moldova e asociată UE, am crezut că e vorba de o glumă de prost gust, sau de niște comunicate false. M-am gândit că poate cineva a spart conturile de e-mail sau pagina web ale Ministerului Justiției. Am verificat în mod repetat și am constatat că aceste comunicate, cu aceste titluri laudative au fost emise cu adevărat de către Ministerul Justiției al R. Moldova și reprezintă opinia conducerii instituției.

Prima propoziție a comunicatului despre colaborarea cu Belarus sună în felul următor: „Centrul de Informații Juridice (CIJ), subordonat Ministerului Justiției, a încheiat recent un acord de colaborare cu instituția omoloagă din Belarus, subordonată Președinției acestui stat”. Cum credeți, ce fel de justiție este cea subordonată unui președinte? Și ce președinte: Alexandr Lukașenko conduce Belarus din 1994, timp de 23 de ani, supranumit ultimul dictator al Europei, care a trimis la închisoare oponenții săi, unii dintre ei murind în detenție sau dispărând în condiții neelucidate. Belarus este și singurul stat din Europa unde se aplică pedeapsa cu moartea. Belarus este și singurul stat din Europa unde sunt arestați jurnaliștii și activiștii, toate aceste arestări având loc în baza unor decizii judiciare sub conducerea președintelui Lukașenko. Belarus este singurul stat din fostul bloc sovietic care nu este membru al Consiliului Europei, implicit al CtEDO, astfel oamenii nemulțumiți de (in)justiția dictatorului, nu au unde se plânge.

Realitatea sângeroasă a sistemului judiciar din Belarus pătează Europa” – este titlul unui comunicat care enunță îngrijorările experților ONU față de abuzurile justiției din Belarus. De ce ar trebui un stat asociat UE, care își asumă reforme potrivit standardelor celor mai avansate democrații, să pornească colaborări cu un sistem judiciar pătat de sânge?

Și „bunele practici” ale Azerbaijanului nu pot fi explicate în contextul aspirațiilor pro-europene ale R. Moldova. Din comunicatul Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), aflăm că la solicitarea ministrului Cebotari, „luându-se în considerare interesul auorităților din Moldova față de recentele experiențe ale justiției azere care a realizat o infrastructură modernă a instanțelor” o delegație de judecători azeri a venit la Chișinău ca să împartă cu partenerii din Moldova cele mai bune practici.

Azerbaijan este considerat unul dintre cele mai represive state cu jurnaliștii și activiștii, în prezent în închisorile azere aflându-se circa 130 de reporteri și ONG-iști. Am urmărit mai îndeaproape recentul caz al condamnării și detenției vestitei jurnaliste Khadija Ismayil, un simbol al curajului și al jurnalismului de investigație, femeia care a fost hărțuită ani în șir pentru investigațiile sale cu privire la marii corupți azeri. Una dintre gravele încălcări privind drepturile ei în isntanță a fost cauzată tocmai de infrastructura modernă finanțată de Banca Mondială. „Unele săli de judecată au cuști din metal, care au fost considerate ca tratamente inumane, deoarece oamenii în ele se simt ca animalele. Eu am fost în una dintre aceste cuști. Poate este inuman să stai într-o cușcă, dar cel puțin de acolo am putut vorbi. În noile cabine de sticlă nu m-am putut face auzită, deorece judecătorul îmi închidea microfonul ori de câte ori spuneam critici în adresa Guvernului. Deci, m-am simțit mută ca un pește în această cabină din sticlă. Atunci când ne-am plâns pe această problemă, reprezentanții instanței au spus că acesta este un standard mondial. Poate aceste cabine moderne sunt o idee bună de standard european, dar nu atunci când sistemul sonor din cabină e controlat de idioți”, scrie Khadija într-o postare pe Facebook.

„Aduc mulțumiri dlui Ramin Gurbanov, vicepreşedinte CEPEJ. Vom prelua cele mai bune standarde și modele de amenajare a instanțelor”, a spus Vladimir Cebotari, ministrul Justiției în comunicatul de presă întitulat „Azerbaijan – exemplu de bune practici în sistemul judecătoresc”. Recent, Azerbaijan a anunțat că intenționează să părăsească Consiliul Europei și CtEDO.

I-am arătat aceste comunicate Khadijei. „Este o insultă. Instanțele în Azerbaijan sunt instrumente ale administrației prezidențiale, iar Judecătoria Yasamal, unde lucrează dl Gurbanov, este una dintre ele”, mi-a scris Khadija.

Oare de ce a ajuns R. Moldova să învețe „bunele practici” de la cele mai proaste democrații?