Mobilizare generală

Alianţa pentru Integrare Europeană păşeşte cu dreptul. Deşi componenţa guvernului nu va fi cunoscută mai devreme de vineri, liderul PLDM, Vlad Filat, a ţinut deja luni, în calitate de premier desemnat, primele consultări cu societatea civilă şi mediul de afaceri, anunţând public startul unui parteneriat social cu acestea. Scopul AIE – o guvernare transparentă, în interes naţional.

Că R. Moldova a fost guvernată în ultimii opt ani de un regim antinaţional, în esenţă, fanariot, ieşit de sub controlul societăţii, nu o mai neagă azi nimeni, cu excepţia, poate, a celor din PCRM, nici ei în totalitate. Că Voronin a desconsiderat societatea civilă, ca partener social, cu excepţia sosiilor clientelare aservite clanului, e şi asta un adevăr care nu mai cere dovezi.

Există, însă, şi alte două considerente, remarcate, ca şi primele, în cadrul aceloraşi consultări de luni de la Palat şi care dau mai multă explicaţie deciziei AIE de a merge pe ideea unei guvernări redimensionate: dezastrul economic şi social, cauzat de guvernarea calică şi frauduloasă a R. Moldova din ultimii ani, criza politică, care, deşi a fost dezamorsată de eşecul PCRM de a rupe rândurile AIE, mai lasă loc de incertitudini. Ostilităţile rămân. Starea de război nedeclarat persistă, fiind chiar alimentată artificial de brokerii comuniştilor, în special în mediul rural, prost informat. Comuniştii nu-şi ascund reticenţa faţă de noua orânduire politică şi ameninţă cu revanşarea. Nimic nou. E felul lor de a fi. Dacă vor sta cuminţi ori vor încerca să-şi facă de cap depinde, până la urmă, pe ce mâini vor intra de acum încolo structurile de forţă. Asta contează cel mai mult acum.

Reuniunea de luni face clare câteva lucruri. Unu: că AIE are nevoie de aliaţi şi că aceşti aliaţi nu pot fi oricine. Cu toată insistenţa oficialilor europeni şi presiunile din interior ale PCRM de a determina AIE să accepte dialogul şi compromisul în relaţiile cu «partidul comuniştilor», AIE rămâne pe poziţia guvernării fără comunişti. Doi: AIE insistă să dovedească, atât în interior cât şi în exterior, că e o forţă reprezentativă şi nicidecum o majoritate aritmetică, ameninţată de riscul desmembrării, după cum pretind lobby-ştii lui Voronin. Şi trei: că situaţia generală din republică, moralul şi psihicul societăţii, după opt ani de carcerărie comunistă, nu pot fi reabilitate decât prin efortul comun al celor care sunt în stare să facă ceva pentru un transfer real de putere de la vechea oligarhie comunisto-kgb-istă către noua orânduire politică. De aici şi apelul AIE la unitate, altfel spus, la mobilizare generală. Trebuie să recunoaştem că în cazul în care va reuşi, acesta va fi cel de-al doilea şi cel mai serios câştig de cauză pentru Alianţă, după cel din 29 iulie. Şi un mare avans pentru un alt mandat de guvernare.

Prin lansarea consultărilor cu mediul asociativ AIE încearcă să facă ceea ce nu a reuşit niciuna dintre guvernările de până la ea, indiferent din ce motive nu au făcut-o: n-au ştiut ori nu şi-au dorit. În anii 1990-1994 puterea şi societatea au fost, în principiu, una şi problema unui parteneriat deschis nici nu se punea; în plus, sectorul asociativ era în formare. După 1994, agrarienii au declarat boicot societăţii civile şi au negat-o total, fără să-i înţeleagă cel puţin menirea, lucru care a durat până în 2001, când Voronin, conştient de rostul clasei neguvernamentale, care devenise o forţă, a încercat să şi-o asume. Deşi invitaţia lui la colaborare a eşuat, Voronin n-a cedat, făcându-şi cale spre sectorul asociativ prin coruperea unor «directori de consilii» pe segmentele finanţatoare ale sectorului asociativ şi, paralel, prin crearea unor ONG-uri alternative, aşa cum a practicat-o şi în alte sfere. La ce bun? Pentru specularea parteneriatului cu sectorul asociativ în scopul atragerii şi spălării de fonduri străine, care au trecut de cifra milioanelor. De aici, probabil, şi scepticismul unor participanţi la consultările de luni cu premierul desemnat, V. Filat.

Va reuşi Alianţa să dea curs unui nou model de relaţie cu mediul asociativ? Depinde. Şi de V. Filat, dar şi de ceilalţi colegi de coaliţie, de condiţia lor morală şi de seriozitatea intenţiei. Cel puţin, societăţii civile de la noi nu i s-a oferit încă niciodată de după 1990 şansa să se manifeste plenar într-un proces de guvernare. Şi faptul că V. Filat remarca în finalul consultărilor că «acestea sunt doar un început în ceea ce urmează să facen cu toţii» lasă loc speranţelor că Alianţa, cel puţin la nivelul premierului desemnat, conştientizează complexitatea acestui act partenerial, deloc simplu, în care vor trebui să facă concesii şi unii, şi alţii. Respectând, şi nu speculând condiţia interesului naţional.

Petru Grozavu
petru.grozavu.zdg@gmail.com


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Simona

    Declarația preşedenţiei suedeze a Uniunii Europene cu privire la învestirea Guvernului Republicii Moldova

    Uniunea Europeană salută învestirea Guvernului în Republica Moldova ca urmare a alegerilor parlamentare repetate din 29 iulie.
    Uniunea Europeană observa cu satisfacție toate contribuțiile politice pentru procesul democratic de după alegeri și speră sa prevaleze un climat de cooperare responsabilă pe măsura desfășurării evenimentelor politice.

    Învestirea Guvernului reprezintă un prim pas esențial, care va permite Moldovei să înceapă abordarea provocărilor critice cu care aceasta se confruntă, în special în contextul crizei mondiale economice și financiare, și să continue reformele.
    Uniunea Europeană își exprimă disponibilitatea să susțină Moldova în procesul acestor eforturi și își reafirmă angajamentul să aprofundeze și consolideze relațiile sale cu Moldova, inclusiv în cadrul Parteneriatului Estic.
    În mod special, Uniunea Europeană se află în așteptarea lansării, cât mai curând posibile, a negocierilor cu privire la noul acord cu Moldova care va înlocui și depăși prevederile actualului Acord de Parteneriat și Cooperare. În acest context, Uniunea Europeană salută decizia de abolire a modificărilor politicilor de viză ale Moldovei introduse în aprilie anul curent, care asigură o tratare egală a tuturor cetățenilor UE:

    Uniunea Europeană reiterează apelul său adresat către toți actorii politici de a se angaja într-un dialog politic constructiv în vederea stabilizarii procesului politic post-electoral, în special prin alegerea noului președinte.

  2. STEFANITA

    Rusia incearca sa-i convinga pe comunisti sa il aleaga pe Lupu presedinte, scrie Kommersant

    Seful administratiei presedintelui rus, Serghei Naraskin, aflat joi la Chisinau, ar fi incercat sa-l convinga pe liderul comunistilor Vladimir Voronin sa nu impiedice alegerea lui Marian Lupu in functia de presedinte, scrie vineri publicatia rusa Kommersant, citata de Newsin.

    Seful administratiei prezidentiale ruse, Serghei Nariskin, s-a aflat joi la Chisinau pentru a participa la lucrarile Forumului Intelectualitatii din CSI (organizatie regionala formata din fostele
    republici sovietice, cu exceptia statelor baltice si a Georgiei – n.r.). In prezent, Republica Moldova detine presedentia in aceasta organizatie, insa la summitul de la inceputul lunii octombrie, la care va participa si presedintele rus Dmitri Medvedev, aceste atributii supreme vor fi transmise Rusiei. De altfel, scrie Kommersant, “participarea sefului administratiei de la Kremlin a fost una formala”, avand in vedere activitatea desfasurata in capitala moldoveana.

    “Urmarim cu atentie evolutia evenimentelor din Republica Moldova si vrem sa cunoastem mai bine ceea ce
    se petrece la voi (in R. Moldova n.r.)”, a spus la Nariskin la Chisinau. Pentru a intelegere ceea ce se petrece in R. Moldova, oficialul rus s-a intalnit cu toate personalitatile- cheie ale politicii moldovenesti, scrie cotidianul rus. El a avut intrevederi cu liderii AIE, Mihai Ghimpu, Vlad Filat, Marian Lupu si cu liderul comunistilor, Vladimir Voronin, care a trecut in opozitie.

    Atat presedintele Parlamentului moldovean, care detine si functia de presedinte intermar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, cat liderul liberal-democratilor Vlad Filat au dat asigurari, la intalnirea cu Nariskin, ca Republica Moldova nu-si va schimba politica fata de Rusia si va continua cooperarea.

    “Politica Republicii Moldova nu se va schimba. Nu avem o alta politica, ca sa spunem ceva si sa facem altceva. Trebuie sa continuam cooperarea, suntem interesati de acest lucru”, a spus Ghimpu, care a reiterat ca Rusia trebuie sa-si retraga militarii din Republica Moldova.

    Potrivit unor surse de la Kremlin, scrie Kommersant, la intalnirea cu liderul comunistilor Vladimir Voronin, care a durat o ora si jumatate, seful administratiei de la Kremlin urma sa abordeze si subiectul sustinerii lui Marian Lupu pentru functia de presedinte al R. Moldova. “Pentru noi, Lupu nu este o candidatura rea, in conditiile in care Voronin a pierdut. Avem nevoie de certitudine in Republica Moldova. De ea depinde si alocarea creditelor rusesti”, a spus sursa de la Kremlin pentru Kommersant.

    Dupa alegerile anticipate din iulie, AIE a obtinut 53 de mandate in legislativ, dar pentru alegerea presedintelui aceasta are nevoie de 61 de voturi.

    Potrivit lui Ghimpu, Nariskin a confirmat din nou disponibilitatea Moscovei de a acorda creditul promis, de 500 de milioane de dolari, Republicii Moldova. “Ei raman pe pozitia sa acorde banii, dar trebuie sa fie semnat un acord pentru a pune la punct partea juridica”, a precizat el.

    “Daca vizita lui Nariskin in Republica Moldova a avut succes va fi clar in a doua jumatate a lunii noiembrie, cand legislativul de la Chisinaul intentioneaza sa aleaga presedintele tarii. De altfel, aceasta vizita a demonstrat faptul ca administratia rusa este dispusa la cooperare cu noile autoritati moldovene”, conchide publicatia rusa.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *