M. Lupu, între Moscova, Bruxelles şi Chişinău

Mare agitaţie în jurul R. Moldova. Pe toate coridoarele politice ale lumii. Delegaţii peste delegaţii la Chişinău şi vizite peste vizite ale oficialilor moldoveni în străinătate. O dinamică a relaţiilor şi intereselor, pe care R. Moldova nu a cunoscut-o niciodată de la începuturile sale suverane. Şi, cu toate acestea, Chişinăul continuă să rămână cu o problemă în dilemă: alegerea preşedintelui.

Nu dovedise săptămâna trecută «ex»-ul V. Voronin să revină de la Moscova că, pe loc «cald», tot la Moscova, pleca şi singurul pretendent la succesiune, M. Lupu. Fără să ne spună prea multe despre întâlnirile sale din capitala Rusiei, Lupu ne anunţa că este aşteptat deja într-o vizită la Bruxelles, iar premierul V. Filat făcea publică agenda altor două vizite apropiate în străinătate, mai întâi o întrevedere cu Traian Băsescu la Bucureşti, după care alta, cu Vladimir Putin, la Ialta.

Să nu uităm aici şi de alte două vizite anterioare la Bruxelles ale prim-ministrului Filat şi a preşedintelui Parlamentului, preşedinte ad-interim al R. Moldova, M. Ghimpu (ca să nu mai trecem în revistă agenda vicepremierului Iu. Leancă, ministrul Externelor şi Integrării Europene). Toată această intensitate de vizite şi întrevederi, care se ţin lanţ după investirea în funcţie a noii guvernări, nu sunt decât un argument în plus că R. Moldova a intrat într-un alt circuit de relaţii cu lumea şi este pe o altă orbită politică a vremii. Şi nu după 29 iulie, aşa după cum se ambiţionează să creadă în partidul comuniştilor doar Tcaiuk. Ci după 5 aprilie, atunci când comuniştii au sfidat certitudinea ceasului în care trebuiau să-şi anunţe plecarea. A urmat 7 aprilie. Iar între 5-7 aprilie şi 29 iulie preşedinţii SUA şi Rusiei, Obama şi Medvedev, partajau la Moscova influenţele în spaţiul post-sovietic. Greu de spus câtă greutate şi-a prevalat Moscova în cazul R. Moldova (despre partajarea influenţelor în Europa postbelică s-a ştiut abia după căderea URSS), dar, oricum, rămâne evident că ponderea influenţei nu mai e de partea Rusiei. De ajuns să remarcăm din semnalele mai proaspete abordarea, deloc întâmplătoare, a subiectului R. Moldova de către vicepreşedintele american Jeo Biden în vizita sa recentă de la Bucureşti, dar şi agiotajul Kievului din ultima vreme în jurul Tratatului de frontieră cu R. Moldova.

Vizita lui Voronin la Moscova i-a dezarmat total pe comunişti. Afirmaţiile lui Tcaciuk «Moscova nu e singura capitală cu care am putea negocia, mai este şi Bruxelles-ul» vorbeşte de la sine. În problema alegerii preşedintelui, comuniştii rămân ca şi până acum, ambigui şi scindaţi. Partida lui Tcaciuk zice «nu», partida lui Ţurcan spune «da». De fapt, problema  preşedintelui s-a cam uzat după ce Alianţa a găsit cele câteva soluţii de rezervă pentru cel puţin un an înainte. Întrebarea «Vom avea sau nu preşedinte?» a devenit atât de uzuală şi obositoare pentru lume, încât ai senzaţia că aceasta refuză să mai perceapă lipsa preşedintelui ca pe o strictă necesitate. Nu e o problemă lipsa preşedintelui. O problemă pentru R. Moldova ar fi o criză de guvern, sau una parlamentară. Dar lipsa unui preşedinte – funcţie mai mult simbolică în cazul unui regim parlamentar de guvernare, pare să fie luată prea în serios, în situaţia în care lucrurile s-au blocat şi s-ar putea să rămână blocate pe termen mai lung decât 10 noiembrie, sau 10 decembrie.

Perspectiva? Ar putea fi două. Prima: M. Lupu la preşedinţie, fapt care, după vizita sa la Moscova, trebuie să înţelegem că nu deranjază Kremlinul. Şi, de fapt, de ce l-ar deranja? În cazul R. Moldova, Kremlinul nu-şi doreşte acum decât trei lucruri importante, pentru care vrea garanţii: neutralitatea militară a R. Moldova şi, deci, neaderarea la NATO, prezenţa în CSI şi neadmiterea Unirii cu România. Poate Lupu şi PD garanta aceste condiţii? Cred că nimeni nu pune la îndoială acest fapt, nici la Moscova şi nici la Chişinău. Şi atunci, de ce nu Lupu preşedinte? Doar pentru că nu place lui Tcaciuk, Voronin şi nu a plăcut, acum trei-patru luni, lui Ţurcan?

Cea de-a doua perspectivă ar fi, în cazul nealegerii preşedintelui, anunţarea anticipatelor. Până în primăvara- 2010, Parlamentul organizează un referendum în problema alegerii preşedintelui prin vot universal (dacă comuniştii se vor opune modificării Constituţiei) se vor organiza alegeri, iar după alegerea preşedintelui, anticipatele vor decade de la sine. Între timp, AIE va face o evaluare a actului guvernării pe perioada 2001-2010, cu iniţierea câtorva dosare spectaculoase, după care va urma scoaterea PCRM în afara legii, lucru care, de altfel, poate fi posibil chiar şi în urma investigaţiilor legate de evenimentele din 7 aprilie.

Petru Grozavu 
petru.grozavu.zdg@gmail.com


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

6 comentarii

  1. Simona

    Filat cere garzi de corp de la Bucuresti

    Pentru a reduce cheltuielile cu securitatea personala, premierul moldovean cere Romaniei sa-i asigure paza in timpul vizitei de la Bucuresti

    Premierul moldovean Vlad Filat va veni la Bucuresti fara garzi de corp, cerindu-i Romaniei sa-i asigure paza, pentru a reduce din cheltuieli. Asa cum a procedat si cu ocazia vizitei la Bruxelles, Filat va fi insotit numai de ministrul de externe Iurie Leanca. “Pentru a reduce din cheltuieli vom discuta cu Bucurestiul sa asigure, inclusiv, paza. Cel mai probabil vom merge cu masina, dar trebuie sa ne intoarcem cu rezultate inalte”, a spus premierul liberal-democrat. “Din cite cunosc, eu asigur paza premierului”, a spus, in gluma, Iurie Leanca, amintind de afirmatia premierul in acest sens dinainte de deplasarea la Bruxelles. Vlad Filat si Iurie Leanca vor ajunge in 13 noiembrie la Bucuresti, pentru a participa la cummitul sefilor de guvern ai statelor membre ale Intitiativei Central Europene. Delegatia Republicii Moldova va fi formata din patru persoane, dintre care doua sint deja la Bucuresti. Potrivit lui Leanca, premierul va avea si intrevederi bilaterale, inclusiv cu seful statului roman, Traian Basescu. Vlad Filat si-a exprimat speranta ca va semna, la Bucuresti, Conventia privind Micul Trafic la Frontiera, ce le va permite moldovenilor care locuiesc la distanta de maxim 50 de kilometri de granita sa intre in Romania fara vize. “Speram sa reusim semnarea acestui document important, este un obiectiv care ni l-am propus”, a spus seful Guvernului moldovean.

  2. gheorghe

    Eu cred ca nu ar fi cazul de afisare cum si cu ce vor pleca V.FILAT SI iU.lEANCA LA bucuresti. Securitatea dumnealor este securitatea statului.

  3. Simona

    Medvedev: Prabusirea URSS a fost un soc mare pentru rusi, dar nu catastrofa secolului

    Liderul de la Kremlin cere ca Europa sa arate Rusiei mai mult respect.

    Dezmembrarea URSS-ului a fost “un mare soc” pentru cetatenii sai, a declarat presedintele rus Dmitri Medvedev, refuzand insa sa califice acest eveniment drept “cea mai mare catastrofa geopolitica din secolul al XX-lea”, asa cum a facut predecesorul sau Vladimir Putin, relateaza AFP, citata de NewsIn. “Prabusirea URSS este un mare soc pentru toti cei care au trait in fosta URSS”, a declarat Medvedev intr-un interviu acordat Der Spiegel, al carui text a fost publicat sambata de Kremlin.Intr-un discurs rostit in 2005, cand era presedinte al Rusiei, Putin a declarat ca prabusirea URSS a fost “cea mai mare catastrofa geopolitica” din secolul al XX-lea.
    “Cel de-al Doilea Razboi Mondial nu este o catastrofa mai putin grava a secolului al XX-lea si nici o tragedie mai putin importanta in ceea ce priveste consecintele”, a apreciat Medvedev.Intrebat despre existenta unor divergente ideologice in echipa pe care o formeaza cu Putin, devenit premierul sau, Medvedev a raspuns ca nu trebuie sa fie identici, asemeni membrilor Biroului Politic al Partidului Comunist din URSS. “In ceea ce ne priveste pe mine si pe Vladimir Putin, nu as vrea sa incepem sa ne consideram lideri ai unei epoci avansate a Politburo (Biroul Politic – n.red.), care stateau la tribuna Mausoleului (lui Lenin din Piata Rosie – n.red.) imbracati cu haine si sepci la fel”, a declarat el.In ceea ce priveste rolul jucat de Mihail Gorbaciov, apreciat in Occident drept cel care a pus capat Razboiului Rece, Medvedev a subliniat ca “majoritatea cetatenilor (rusi – n.red.) leaga caderea (URSS – n.red.) de activitatea sa”. “Subiectiv, multi oameni s-au simtit atunci victime, privati de tara lor, este un fapt”, a subliniat presedintele rus.Mai mult respect de la EuropaDimitri Medvedev a criticat dur situatia din Rusia, dar a cerut, in acelasi timp, de la Europa mai multa recunoastere si ca tara sa sa fie luata in serios, ca partener cu drepturi egale. In Rusia, spune el, reinnoind in paginile Der Spiegel critica fara menajamente fata de situatia din tara, coruptia a capatat ”forme hidoase”, iar comertul exclusiv cu materii prime a dus la iluzia unei stabilitati economice. Dupa noile fraude petrecute la alegerile locale din octombrie, Medvedev afirma ca doreste, in cadrul apropiatului discurs despre starea natiunii, sa prezinte ”propuneri pentru ameliorarea sistemului electoral”, noteaza Agerpres.Medvedev, care va lua parte luni la festivitatile cu ocazia aniversarii a 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, a solicitat Europei sa accepte in sfarsit tara sa ca partener cu drepturi egale. ”Valorile noastre sunt aceleasi ca in Occident”, accentueaza el, aratand ca nu vede nicio mare deosebire in ce priveste chestiunea libertatii si drepturilor omului, mai ales noii membri UE nefiind, in opinia sa, in ce priveste cultura politica si evolutia economica, cu nimic mai buni decat Rusia.Liderul de la Kremlin a dezmintit totdata faptul ca el si premierul Putin ar urma sa se inteleaga, inaintea alegerilor prezidentiale din 2012, care dintre ei va candida. Recenta observatie a lui Putin pe acest subiect a fost, in opinia lui Medvedev, inteleasa gresit, intrucat premierul a vrut doar sa spuna ca, daca la momentul alegerilor, Putin si Medvedev vor mai fi atractivi pentru populatie ca figuri politice, atunci cei doi se vor aseza la masa si se vor consulta care sa intre in alegeri, pentru a nu se inoportuna unul pe altul, arata presedintele rus, calificand drept ”ridicola” sugestia potrivit careia conducerea Rusiei nu mai ia in serios alegatorii.Legat de eforturile internationale de dezarmare, Medvedev a indicat faptul ca exista ”toate sansele” de a semna pana la sfarsitul anului un nou acord cu SUA, referitor la reducerea armelor nucleare strategice, ambele echipe de negocieri urmand sa lucreze intr-un ”ritm regulat”.

    Ziarul Ziua

  4. STEFANITA

    MICA SUPERPUTERE EUROPA

    Deşi la Washington, Moscova şi Beijing este la modă să se vorbească despre declinul şi şubrezirea Europei, deşi Uniunea Europeană (UE) este sfâşiată de numeroase divergenţe, iar băncile europene sunt copleşite de “active toxice”, Europa prosperă, a relatat săptămânalul american Newsweek.

    Potrivit Boston Consulting Group, în timp ce criza economică a obligat Rusia şi SUA să-şi tempereze orgoliile, iar China şi India se fie preocupate de probleme interne, anul acesta Europa a depăşit SUA la capitolul bunăstare, iar în viitor se aşteaptă ca Produsul Intern Brut al UE să se apropie de cel al SUA şi al Chinei la un loc.
    Criza financiară a făcut ca blândul model capitalist european să fie unul de preferat pentru multe ţări, inclusiv pentru SUA. Colosala putere economică a Europei devine un sprijin pentru extinderea rolului său pe scena internaţională.

    Revista aminteşte participarea UE la acţiuni în Bosnia, Irak , Afganistan etc.
    Ultimele tendinţe globale sunt în avantajul modelului european, consideră Newsweek. În ultimii 20 de ani, UE s-a transformat dintr-o piaţă comună haotică, total dependentă de tutela SUA, într-o superputere ambiţioasă, unică şi novatoare, cu o conducere colectivă. De aceea, în viitorul apropiat doar UE va putea concura cu adevărat SUA. (M.F.M.)

  5. Simona

    Republica Moldova, mai aproape de noi anticipate

    Parlamentul de la Chişinău nu a reuşit, ieri, să-l aleagă pe candidatul proeuropenilor, Marian Lupu în funcţia de preşedinte al ţării. La procedura de alegere a şefului statului au participat doar deputaţii din Alianţa pentru Integrare Europeană. Comuniştii au ieşit din sală la momentul votului.

    Marian Lupu, candidatul AIE pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, este ţinut în şah de foştii lui colegi din Partidul Comunist Foto: AFP Conform rezultatelor prezentate de comisia de organizare a alegerilor, la scrutin au participat doar cei 53 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE). Toţi au votat pentru candidatura lui Marian Lupu. Pentru alegerea preşedintelui însă sunt necesare cel puţin 61 de voturi. În aceste condiţii, Parlamentul mai poate să organizeze un nou tur de alegeri, în decurs de 30 de zile. Dacă nici în urma acestuia nu va putea fi ales şeful statului, preşedintele interimar Mihai Ghimpu urmează să dizolve Legislativul şi să anunţe alegeri anticipate.

    AIE merge tot pe mâna lui Lupu

    Ghimpu, a declarat că AIE îl va susţine în continuare pe Marian Lupu pentru Preşedinţie. „Ne-am convins şi astăzi că Lupu este omul potrivit pentru această funcţie şi el va deveni preşedinte, vor sau nu comuniştii acest lucru“, a apus liderul liberal. Comuniştii au părăsit şedinţa specială a Parlamentului în cadrul căreia a avut loc prima încercare de a alege un şef de stat, după ce preşedintele grupului parlamentar, Maria Postoico, a acuzat partidele din alianţa majoritară de „uzurpare a puterii în stat“ şi „dictatură“.

    Promisiunile candidatului alianţei

    „Şi Moscova şi Washingtonul, şi Kievul şi Bucureştiul trebuie să fie prietenii noştri. Voi depune eforturi pentru a spori numărul de prieteni ai Republicii Moldova pe plan extern. Promit, ca şef al statului, să menţin echilibrul puterilor în stat (…) Sunt gata să dau mâna cu oficialii de la Tiraspol. Voi menţine dialogul cu autorităţile autonome din Găgăuzia“, a insistat acesta, citat de Unimedia.

    Lupu a promis totodată că va „respecta independenţa Executivului pentru realizarea programului de guvernare“, care îşi propune „îmbunătăţirea mediului de afaceri“, sporirea burselor şi salariilor, „astfel încât nimeni să nu mai dorească să părăsească această ţară“.

    Preşedintele, ales direct ?

    Candidatul AIE la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Marian Lupu, pledează pentru modificarea Constituţiei astfel încât şeful statului să fie ales prin votul direct al cetăţenilor, scrie „Jurnal de Chişinău“. Liderul social-democrat consideră că aceasta este soluţia pentru cazul în care alegerea preşedintelui nu va fi posibilă nici după cel de-al doilea tur de scrutin organizat în Parlamentul de la Chişinău. „Dacă nu va fi ales şeful statului, vina o va purta întreaga clasă politică“, a declarat Lupu. Premierul Vlad Filat spune AIE va dispune de timp suficient – 30 de zile – pentru a discuta cu Partidul Comuniştilor unele condiţii şi propuneri ale opoziţiei, astfel încât Marian Lupu să fie ales preşedinte.

    Ziarul Adevrul
    Autor: Viorica Marin
    Data: 11 nov 2009

  6. Simona

    The Moscow Times: Rusia se confrunta cu o Uniune Europeana mai puternica

    Moscova va gasi mai dificila exploatarea divizarilor din cadrul Uniunii Europene dupa ce Tratatul de la Lisabona va face mai eficienta politica externa a blocului comunitar incepand cu 1 decembrie, sustin analisti si diplomati citati de The Moscow Times, preluat de Agerpres.
    Presedintele rus Dmitri Medvedev se va intalni cu oficiali de rang inalt din cadrul UE pentru ultima oara in vechiul aranjament la un summit UE-Rusia care se va desfasura miercuri, 18 noiembrie, la Stockholm. Joi, liderii UE se vor reuni la Bruxelles pentru a numi un nou presedinte permanent al Consiliului European si un sef al diplomatiei europene cu puteri sporite.
    Pe de alta parte, noteaza publicatia rusa, nu este clar daca Moscova isi va abandona preocuparea traditionala in privinta amenintarii occidentale militare reprezentata de NATO, in favoarea unor noi temeri legate de dominatia in crestere a UE.”Vom deveni un partener mai interesant si mai de incredere”, a declarat Fernando Valenzuela, seful delegatiei UE in Rusia, adaugand ca, desi o rutina, summitul se va dovedi o buna oportunitate pentru participanti de a schimba pareri despre Tratatul de la Lisabona.
    Moscova si Bruxellesul sunt in dezacord pe mai multe subiecte printre care energia, comertul, respectarea drepturilor omului, iar negocierile in privinta unui nou tratat important intre cele doua parti stagneaza, ca urmare a reticentelor Rusiei de a se alatura Organizatiei Mondiale a Comertului.Pe de alta parte, Kremlinul recunoaste ca Tratatul de la Lisabona va face negocierile cu Bruxellesul mai dificile.
    “Discutiile vor deveni mai complicate deoarece Uniunea Europeana va vorbi pe o singura voce”, a explicat vineri consilierul pentru politica externa al presedintelui Medvedev, Serghei Prihodko, adaugand insa ca schimbarea are si un rol pozitiv, in conditiile in care face UE mai previzibila. Un diplomat european de rang inalt a afirmat ca declaratia aparent paradoxala a lui Prihodko are sens deoarece, in trecut, Moscova se folosea de strategia concentrarii pe statele UE atunci cand opiniile sale veneau in dezacord cu cele ale organismului executiv al UE.”Acum, discutiile vor fi mai dificile in domeniile in care cele doua parti sunt in dezacord si mai usoare atunci cand ambele parti sunt in acord”, a declarat diplomatul sub acoperirea anonimatului.Pentru Frazer Cameron, directorului Centrului UE-Rusia, un think-tank cu sediul la Bruxelles, “Tratatul de la Lisabona ar putea avea consecinte mai importante deoarece NATO este in mare parte o organizatie in stare latenta atata vreme cat nu se intampla nimic si astfel nu ridica nicio amenintare reala la adresa Rusiei”.Ideea a primit un impuls din partea ministrului italian de Externe, Franco Frattini, care sustine crearea unui armate europene in conditiile in care Tratatul de la Lisabona cere o mai mare armonizare a politicilor externe si de aparare ale statelor membre.Frattini a declarat pentru Sunday Times ca este necesar ca o politica externa comuna a UE sa beneficieze de o armata europeana si ca unele state ar putea initia aceasta forta singure, in timp ce altele se pot alatura mai tarziu, asa cum s-a intamplat si cu moneda euro.Cu toate acestea, analistii sustin ca UE nu va deveni o organizatie militara in curand, astfel incat este improbabil ca Moscova sa isi schimbe strategia sa de politica externa.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *