Lupu s-a retras. Ce urmează?

Plusul deciziei PD este gestul (e bine să știi și să pierzi). Iar acum, după ce s-a retras Lupu, contează ce vor face ceilalți „proeuropeni”: Iu. Leancă, M. Ghimpu, V. Ghilețchi… Voturile lor, deși nu vor fi prea multe, oricum contează. Și nu pentru turul doi, ci pentru câștigarea alegerilor de către Maia Sandu din primul tur

În Turcia, peste 35.000 de persoane au fost arestate şi alte 82.000 au fost supuse anchetărilor după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie, în care era vizat preşedintele Recep Tayyp Erdogan. Sunt trei luni încheiate de când Turcia rămâne în stare de alertă, iar preşedintele Erdogan încă nu este gata să spună când va anula starea de urgenţă şi va pune capăt „vânătorii de vrăjitoare” din ţară. Considerându-se trădat de armată, poliţie şi securitate, Erdogan a lansat un val masiv de epurări în toate instituţiile statului, pentru „a le curăţi de răzvrătiţi” şi „a le înlocui cu sânge nou”. Oponenţii lui Erdogam nu sunt cruţaţi nici măcar după moarte. Cimitirele refuză să îi înmormânteze pe rebeli. Presa turcă a scris că primarul Istanbulului a promis că va deschide un cimitir al trădătorilor, unde oricine va putea merge să îi blesteme pe cei implicaţi în rebeliune. Între timp, liderul de la Ankara încearcă să-şi fortifice influenţele în societate şi cere legislativului să modifice Constituţia şi să-i fie atribuite noi competenţe şi mai multă putere de decizie în stat. „Toate acestea amintesc de perioada de dinaintea genocidului din Europa epocii fasciste”, susţin unii lideri de opinie turci din afara Turciei.

Ceea ce se întâmplă în Turcia m-a surprins şi mi-a atras atenţia, mai ales la detalii, în contextul ultimelor evoluţii de la noi, fie direct sau indirect legate de campania electorală: eliminarea din cursa prezidenţială a Innei Popenko, arestarea lui Veaceslav Platon, mandatul de arest pe numele lui Renato Usatii, ridicarea de la naftalină a unui dosar impropriu împotriva Maiei Sandu etc. Afaceristul V. Platon, căruia i-a mers vestea de raiderul nr.1 în CSI şi care a fost arestat şi extrădat în R. Moldova sub acuzaţia de escrocherie şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari (numai prejudiciul adus Băncii de Economii se ridică la 800 milioane de lei), declara, sub escortă, pentru presă, după o nouă şedinţă de judecată, că ceea ce i se întâmplă nu e judecată, ci inchiziţie, iar „R. Moldova se îndreaptă de la o zi la alta tot mai mult spre dictatură”. Să admitem, şi aşa este, probabil, că Platon îşi are supărările sale pentru ceea ce i s-a întâmplat. Să te joci în bani şi, la un moment, să te pomeneşti „în cuşcă”, fără vreo şansă de a repara situaţia, nu e simplu deloc. Lucrurile sunt cam aceleaşi şi în cazul primarului de Bălţi, Renato Usatîi, dat în căutare internaţională şi acuzat de atentat la viaţa bancherului rus Gherman Gorbunţov. Dar nu e aceeaşi situaţia şi în cazul lui Andrei Năstase, sau a Maiei Sandu, care vorbesc despre aceeaşi ameninţare de dictatură şi stat captiv? Se pot lucrurile complica şi mai mult decât sunt? Cu siguranţă, da. Şi alegerile prezidenţiale de duminică ar deveni un pas spre asta. Un preşedinte pe placul „coordonatorului” Coaliţiei de guvernare ar pune capăt unei lungi şi ambiţioase lupte pentru putere autocrată în R. Moldova. Cercul parlament-guvern-preşedinţie s-ar putea închide în jurul unui singur om. Vladimir Palhotniuc. Dar s-ar putea şi să nu se închidă. Ori să se rupă. Depinde ce şi cum vom alege. Dar şi ce vom face după alegeri, dacă ele ne vor fi furate.

Dintre sute de catarge/Care lasă malurile/Câte oare le vor sparge/Vânturile, valurile? (Mihai Eminescu). E şi cazul alegerilor de la noi. Din 24, la început, până acum o săptămână, în cursă mai rămâneau 12 aspiranţi la Preşedinţie. După retragerea lui Andrei Năstase (iar, de ieri, şi a lui Marian Lupu) şi după excluderea din cursă a Innei Popenko, pe „val” au mai rămas 9 din 24 de concurenşi. Câţi vor rămâne până la urmă, contează cu ce rol şi pentru ce sau pentru cine au intrat sau au fost atraşi „în joc”. Aşa sau altfel, pentru ziua de duminică, numărul candidaţilor cu şanse, oricum, este mult mai mic decât al celor cu neşanse. Din 9, doar doi au şansa să ajungă în turul doi: Maia Sandu şi Igor Dodon. Nu-i dau în ordinea în care sunt titulaţi în sondajele de opinie, pentru că sondajele sunt pentru sociologi. În politică, sondajele sunt mai mult pentru speculaţii, iar rezultatele lor pot fi date peste cap în orice moment (puneţi alături toate sondajele care s-au făcut de-a lungul campaniei electorale şi veţi vedea ce calambur iese). Aşadar, lupta pentru Preşedinţie se va da între Sandu şi Dodon. Retragerea din cursă a lui Marian Lupu a schimbat radical regula jocului. Dar nu ştiu dacă şi situaţia. Decizia PDM de a-l retrage pe Lupu, în favoarea Maiei Sandu, ar putea fi un băţ cu două capete. Ce zice Lupu? Unu: „obiectivul PDM este ca alegerile să fie câştigate de un partid pro-european”. Şi doi: „şansele Maiei Sandu de a-l învinge pe Igor Dodon în turul doi sunt mult mai mari”. Şi trei: ce zice Plahotniuc? „Această decizie a fost luată în vederea unor consultări cu oamenii (?!), dar şi cu partenerii externi. Este un pas matur, pentru a favoriza victoria candidatului proeuropean în aceste alegeri”. La nivel de declarații e bine. Şi ca decizie politică arată bine. Dar ca rezonanţă? Ce rezonanţă publică ar putea avea şi ce impact pentru Maia Sandu, în situaţia în care lumea o va asocia cu Lupu şi Plahotniuc? De ce nu a rămas M. Lupu în cursă pentru primul tur, iar sprijinul pentru Maia Sandu să-l fi anunţat după 30 octombrie? Percepţia publică a acestei decizii ar fi fost cu totul alta. Înţeleg că PD nu putea să-şi permită să piardă aceste alegeri (deşi nu avea nicio şansă să le câştige), dar în situaţia creată e şi mai greu să crezi că PD chiar ar vrea ca Dodon să piardă alegerile. Marţi, Maia Sandu era ameninţată cu un dosar penal, iar miercuri PD îşi declară sprijinul pentru ea. Şi dacă e un joc? Şi dacă în loc de favor, până la urmă, Sandu intră într-un defavor de imagine? De ce nu? Contează cum va specula Dodon această decizie. Plusul deciziei PD este gestul (e bine să ştii şi să pierzi). Iar acum, după ce s-a retras Lupu, contează ce vor face ceilalţi „proeuropeni”: Iu. Leancă, M. Ghimpu, V. Ghileţchi… Voturile lor, deşi nu vor fi prea multe, oricum contează. Şi nu pentru turul doi, ci pentru câştigarea alegerilor de către Maia Sandu din primul tur.