Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Lecția africană pentru Moldova

Lecția africană pentru Moldova

”Că doar nu suntem în Africa”, această frază am auzit-o de sute de ori acasă, în Republica Moldova. Aşa cred mulţi dintre cetăţenii R.Moldova, unul dintre cele mai sărace şi mai corupte state din Europa, că nu e loc de disperare, dacă ne comparăm cu Africa. Dar Africa e o forţă şi există loc de invidie albă.

Călătorind în câteva state africane, am văzut deseori locuri triste, care fac o oarecare diferenţă între nivelurile de dezvoltare locală de la noi şi de la ei, dar nu întotdeauna. În afară de statele africane unde sunt în desfăşurare conflicte armate, în celelalte, chiar dacă sunt sărace, veţi întâlni mai mulţi oameni binedispuşi, veseli, deschişi şi binevoitori. Pentru că Africa are pur şi simplu mai mulţi oameni, iar oamenii mulţi pot face mai multe decât cei puţini, tot mai puţini, cum suntem noi.

Pe lângă faptul că majoritatea statelor africane au reuşit să includă practic 90% dintre copii în sistemul şcolar, că se dezvoltă tot mai curajos sistemele de sănătate, că se dezvoltă micile afaceri în sectorul rural, care aduc comunităţile la alt nivel, o vizită în Africa de Sud pentru un cetăţean al R.Moldova chiar înseamnă o lecţie de învăţat. Asta am făcut săptămâna trecută.

Africa de Sud este cel mai avansat stat de pe continent, având o infrastructură dezvoltată, un sistem financiar bine pus la punct, intrând chiar în top 10 burse de valori din lume. Africa de Sud este lideră în regiune la exporturi de produse agricole în lumea întreagă, iar vinurile sud-africane sunt mult mai răspândite în lumea întreagă decât cele moldoveneşti. Încă nu v-am convins că Moldova are de învăţat de la sud-africani? Un argument în plus este că această ţară are un sistem al mass-media mult mai dezvoltat decât al R.Moldova, cu agenţii de presă recunoscute în întreaga lume, dar mai ales, cu zeci de ziare naţionale, dintre care – multe cotidiene, în diverse limbi ale popoarelor băştinaşe, dar şi în limba engleză. Africa de Sud este o ţară care abonează zilnic sute de mii de ziare, şi aici Republica Moldova nu se poate compara sub nicio formă cu acest stat.

Singurul cotidian care mai există în Republica Moldova este un ziar elaborat, scris şi plămădit în Federaţia Rusă. Nu există niciun cotidian în limba română, iar puţinele ziare săptămânale care există la noi nu se pot lăuda cu tiraje de zeci de mii de abonaţi, niciun ziar din R.Moldova nu ajunge la un tiraj de măcar 20 de mii pe săptămână.

Oare face să ne mai comparăm cu Africa? Doar la un capitol. Africa de Sud este un stat mai tânăr decât Republica Moldova, declarându-şi independenţa la 27 aprilie 1994, practic cu 3 ani mai târziu decât noi. Dar infrastructura, comerţul, instituţiile financiare sunt mai avansate. Ştiu, se poate invoca argumentul că a fost un stat colonizat, că tot europenii au adus acolo tehnologii, experienţe şi educaţie. Vreau să amintesc că Africa de Sud l-a oferit lumii pe Nelson Mandela.

Nelson Mandela a fost primul preşedinte al Africii de Sud ales prin sufragiu general, şi acesta nu poate fi comparat cu niciunul dintre preşedinţii aleşi de către cetăţenii sau parlamentarii Republicii Moldova. Nu, Mandela nu a venit din Europa, nici din SUA, nici de pe altă planetă. S-a născut în tribul sud-african Thembu, a vorbit în copilărie preponderent limba tribală xhosa, dar a ajuns, probabil, cel mai cunoscut şi apreciat preşedinte contemporan din întreaga lume. Nu, nu a ajuns la preşedinţia Africii de Sud prin fraudă, cumpărare de voturi, manipulări cu sirieni, blamare a contracandidaţilor şi control mediatic. Mandela a ajuns la preşedinţie la vârsta de 76 de ani, după ce a militat întreaga viaţă pentru drepturile tuturor africanilor, şi după ce a stat la închisoare ca prizonier politic timp de 27 de ani. Închisorile africane sunt crâncene, da, mai crâncene decât penitenciarul nr.13 de la Chişinău. Să supravieţuieşti într-o asemenea închisoare timp de 27 de ani, să rămâi lucid şi vivace, să nu renunţi la luptă, să câştigi o campanie electorală fără mass-media în subordine, fără bani, fără stat capturat, fără instituţii afiliate, fără manipulări – e lecţia supremă pe care politicienii din Republica Moldova o pot învăţa de la africani.