La Bruxeless, după „vot mixt”
Luni, la Bruxelles, a plecat premierul Pavel Filip, după care, marţi, şi liderul PD, Vlad Plahotniuc. Şi unul şi altul au plecat să ceară europenilor sprijin politic votului mixt în R. Moldova, după ce Comisia de la Veneţia a dat aviz negativ proiectului. Speranţa moare ultima?
Plahotniuc nu se dă bătut. Zilele trecute, s-a luat de piept şi cu Comisia de la Veneţia. O ţine morţiş: vot mixt şi basta. Mă bucură această calitate a sa de mare „bătăuş politic” şi i-aş purta tot respectul, dacă aş şti şi eu şi ne-ar fi clar şi nouă că se bate nu doar pentru sine. Sau pentru sine şi pentru Dodon. Cu părere de rău, în cei 7 ani de când şi-a făcut loc în politica mare, Vlad Plahotniuc nu s-a îngrijit de nimeni şi de nimic decât de sine şi de clanul pe care-l stăpâneşte. Au monopolizat Justiţia, Procuratura, Internele, SIS-ul, Armata, Băncile, Vama, orice este instrument de presiune şi tot ce miroase a bani. „R. Moldova, stat captiv” şi „Vrem Moldova înapoi” nu s-a strigat la Chişinău sub niciun regim de guvernare de până acum.
În data de 16 iunie, Comisia de la Veneţia (organul consultativ al Consiliului Europei) a dat aviz negativ proiectului de modificare a sistemului electoral din R. Moldova, iniţiat de PDM şi PSRM, prin care se doreşte ca următoarele alegeri parlamentare, cele din 2018, să fie organizate în baza „votului mixt”. Deci, refuz. Şi problema nu e în „votul mixt”. Problema e în sistemul politic din R. Moldova, absolut corupt, care pune în pericol nu doar desfăşurarea unor alegeri libere şi corecte, ci chiar ordinea în stat şi securitatea în regiune. Că avizul Comisiei va fi unul negativ era de așteptat, ținând cont că opoziția parlamentară, extraparlamentară, societatea civilă, dar și diaspora și-au exprimat din start dezacordul cu noul sistem electoral și au cerut guvernării retragerea lui de pe agenda Parlamentului.
Decizia Comisiei de la Veneţia a lovit ca un trăsnet în PDM, deşi cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţă se ştia că avizul va fi unul negativ. Un document neoficial, emis de Comisie şi citat de Reuters, indica la „inoportunitatea modificării sistemului electoral în R. Moldova”, precum şi la pericolul că, în cazul trecerii la sistemul electoral mixt, „există riscul ca membrii Parlamentului, aleşi în circumscripţii uninominale, să fie influenţaţi de interese de afaceri”, ceea ce într-un limbaj popular, exprimat de lidera PAS, Maia Sandu, pe o reţea de socializare, înseamnă că „unii aşa-zişi deputaţi independenţi riscă să ajungă în slujba unor oameni de afaceri şi nu în slujba poporului”. PD s-a mobilizat imediat. La Veneţia a fost trimisă din ajun o delegaţie parlamentară, reprezentată de Andrian Candu şi Sergiu Sârbu, de la PD, Vasile Bolea – de la socialişti şi Valeriu Ghileţchi de la popular-europeni. Din partea guvernului, în aceeaşi misiune, a fost delegat ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, şi consilierul prezidenţial Maxim Lebendinschi. Înainte de plecare, şeful delegaţiei, Andrian Candu, declara că, în timpul rămas până la pronunţarea avizului oficial al Comisiei (o zi), delegaţia „va lucra alături de partenerii internaţionali şi de Comisia de la Veneţia pentru a obţine un consens privind schimbarea sistemului electoral”. Situaţia, însă, nu a mai putut fi schimbată cu nimic şi de nimeni. Nici vizita prealabilă la Bruxelles a proaspătului vicepreşedinte al parlamentului, Iurie Leancă, liderul PPEM, considerat persoană cu o bună reputaţie în mediul diplomatic occidental, nu a mai putut influenţa lucrurile. La revenirea de la Veneţia, atât Andrian Candu, cât şi Sergiu Sârbu (socialiştii nu au comentat cazul) au încercat să evite locurile mai vulnerabile în decizia Comisiei şi au insistat pe existenţa unei serii de recomandări „de ordin tehnic şi juridic”, care vor fi luate în calcul, dezbătute public şi ajustate proiectului de lege astfel încât, până la sfârşitul lunii iulie, acesta să fie supus votului în parlament în a doua lectură. „Sunt prevăzute mai multe recomandări tehnice şi juridice. Ne-am asumat angajamentul să le implementăm. Este legat de formarea circumscripţiilor electorale, de votul în diasporă şi de votul în Transnistria. Proiectul de lege va fi supus în continuare dezbaterilor publice, iar toate recomandările tehnico-juridice ale Comisiei de la Veneţia vor fi implementate”, a declarat Candu pentru un post TV, precizând că „majoritatea parlamentară va ţine cont de aceste recomandări şi va face ajustările sugerate, dar că schimbarea sistemului electoral ţine de alegerea suverană a R. Moldova”. Adică, vrem – facem, vrem – nu facem. Pe aceeaşi notă s-a pronunțat şi PD asupra deciziei de la Veneţia, dar şi preşedintele Dodon. Şi unul şi altul s-au declarat determinaţi să schimbe sistemul electoral pentru următoarele alegeri parlamentare, chiar dacă Comisia recomandă altceva. Dodon tratează decizia Comisiei drept amestec în treburile interne, în timp ce PD se acoperă cu faptul că „am promis în alegeri schimbarea sistemului electoral”. Să fie asta singura promisiune făcută de democraţi electoratului? Şi cea mai necesară? Dar o viaţă mai bună şi locuri de muncă bine plătite? Şi o Moldovă prosperă şi necoruptă, şi copii fericiţi, şi sate refăcute, şi familii reîntregite, şi nivel european de viaţă, şi conciliere în societate cine a promis? Din toate recomandările făcute de Comisie, PD s-a focusat, în mod organizat, doar pe trei: formarea circumscripţiilor, votul diasporei şi votul celor din Transnistria, care, într-adevăr, sunt chestii de ordin tehnic şi juridic. Dar ce ne facem cu celelalte, care nu sunt nici tehnice, nici juridice? Cea a consensului larg, să zicem, care e prima din primele. Pe 20 iunie, Comisia a publicat avizul şi recomandările privind schimbarea sistemului de vot în R. Moldova. Documentul conţine 78 de puncte şi scoate în evidenţă mai multe lacune ale reformei electorale propuse, inclusiv lipsa unui consens larg atât în parlament, cât şi în rândul actorilor extraparlamentari relevanţi şi ai societăţii civile. „Având în vedere lipsa unui consens în această problemă, atât de polarizată, o astfel de schimbare fundamentală, chiar dacă este prerogativa suverană a republicii, nu este recomandabilă în acest moment”, se arată în document. Şi cu asta e spus tot, pentru că opoziţia parlamentară şi extraparlamentară nu va cere altceva decât retragerea proiectului de lege din parlament. Va merge PD vabank? Posibil. Dar asta va arunca R. Moldova „în aer”, în chiar ziua alegerilor sau în primele după alegeri. Aşa cum s-a întâmplat şi de 7 Aprilie 2009. Numai că de data asta, rezonanţa „exploziei” ar putea fi alta, ţinând cont de situaţia din Ucraina.
Luni, la Bruxelles, a plecat premierul Pavel Filip, după care, marţi, şi liderul PD, Vlad Plahotniuc. Şi unul şi altul au plecat să ceară europenilor sprijin politic votului mixt în R. Moldova. Speranţa moare ultima?
