Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   La braț cu Stalin și…

La braț cu Stalin și Hitler

Nu vă supărați pe lumea care face carte, supărați-vă pe voi că nu vreți s-o faceți. Sau pentru că vă convine să nu o faceți. Sau pentru că asta vă e meseria: să lătrați la România.

De Duminica Floriilor, Chișinăul va fi din nou în proteste. Din declarațiile celor de la „DA”, motive pentru reluarea protestelor ar exista mai multe, principalul fiind refuzul CEC (Comisia Electorală Centrală) de a da curs referendumului, pentru care au fost colectate 400 de mii de semnături și prin care s-a cerut alegerea președintelui prin vot universal, anularea imunității parlamentare și reducerea corpului de deputați în parlament de la 101 la 71. Indiferent, însă, de motive, de natura revendicărilor și numărul notelor de „2” la purtare, aplicate guvernării, conotația evenimentului de duminică va fi una, cu siguranță, electorală: în toamnă avem alegerile prezidențiale, pentru care „DA” și-a anunțat deja (fie și în semivoce) candidatul – Andrei Năstase și e foarte posibil că se dorește o lansare publică și impresionantă a Platformei în lupta pentru Președinție. Nu-i exclus ca tocmai din acest considerent, foștii „coechiperi” de proteste ai lui Năstase, Ig. Dodon și R. Usatîi, să fi refuzat, pe rând, participarea la protestele de duminică, pentru care inițial au spus „da”. Primul a motivat cu Duminica Floriilor (e sărbătoare, lumea va vrea să meargă la biserică, a spus Dodon), cel de-al doilea a declarat că vrea mai mult decât un protest și că urmează să se manifeste „separat” și să „biruie”. Chiar și dacă nu poate candida la prfeședinție, Usatîi nu trebuie scos din calculele pentru prezidențiale.

Deși, avem mai mult de o lună de la momentul în care a fost anunțată data alegerilor, 30 octombrie, deocamdată avem doar două formațiuni care au luat anunțul în serios. E vorba de Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat. Primul și-a anunțat și candidatul, Ig. Dodon, cel de-al doilea rămâne în căutări. Dar și unul, și altul au intrat, neoficial, în campanie. Spre deosebire de ”democrați”, socialiștii și-au ales și ”capra” pe care s-o mulgă în campanie: antiunionismul (antiromânismul), inspirat, probabil, din experiența electorală de la 1994 a agrarienilor (PLDM). Mesajul lor se concentra pe incertitudinile situației în care se pomenise R. Moldova: rănile războiului de la Nistru mai erau vii, Transnistria se separase, populația era în derută, iar propaganda rusă căuta să treacă vina pentru situația de la Nistru pe seama României și Frontului Popular, care la acea vreme controla situația în parlamnet și guvern. Ce spunea mesajul? Simplu, pentru orice ureche care aude și cap care nu analizează: cine vrea unire cu România să voteze Frontul Popular, cine nu, să voteze agrarienii. Asta a foat una din ”gogoașele” PDAM, alături de cea de-a doua cu ”spicușorul” (simbolica electorală) cu care au mințit țăranii, pentru că până la urmă au procedat exact așa cum procedau tătarii, în incursiunile lor prin stepa Bugeacului. În campania electorală electorală din 1998 agrarienii nu au putut aduna în nici 2% din voturi deși în 1994 „câștigaseră” alegerile și au avut majoritate parlamentară. Pe Dodon, probabil, l-a inspirat mai mult, în cazul agrarienilor, nu anul 1998 și nici fatalitatea electorală de la 1998 pentru agrarieni, ci anul 1994 și, în speță, ideea cu antiunionismul ca piesă de manevră electorală. Numai că nu antiunionismul i-a adus pe agrarieni la putere. Premierul Sangheli a încercat în câteva rânduri, să scoată din școli și Limba Română, și Istoria Românilor, și Grafia Latină, dar a fost huiduit și dat afară de la toate conferințele pedagogice din august. PDAM a câștigat pentru că colhozurile la sate mai aveau putere.

Ce face Dodon? Face ceea ce-i cere Rusia. Încearcă să refacă Istoria, după croiul Moscovei, aranjând tot felul de parade antiunioniste și marșuri ”patriotice” ”Pentru Moldova”. După ce a eșuat, acum 3 săptămâni, să ridice găgăuzii împotriva Chișinăului și să facă mare tărăboi la Comrat, unde nu a putut aduna din toată zona Bugeacului nici 2 mii de oameni, duminica trecută a trecut cu ”marșurile” la Edineț, Cahul, Soroca, Anenii Noi și Ungheni. Și, din nou, prezență simbolică, comparativ cu ceea ce sunt, de fiecare dată, Marșurile Unirii la Chișinău. Dodon și colegii săi de partid nu vor să țină cont de faptul că trăim în 2016 și nu 1990 sau 1994, că granițele cu România nu mai sunt cele de până la 1990, că România a devenit accesibilă și că la fel de accesibilă pentru România a devenit și R. Moldova, că în acești ani generații întregi de copii au făcut o altfel de școală și au văzut o altfel de Românie, decât cea din istoriografia rusă. În Rezoluția adoptată duminică la „marșurile” pro-Moldova socialiștii dau drumul la foc pe nări. Citey foarte pe scurt. „O mare îngrijorare trezeşte creşterea masivă a numărului de unionişti înrăiţi în guvernul Moldovei şi alte instituţii oficiale, în Academia de Ştiinţe, instanţele de judecată, organele de forţă, mass-media…”. Și putem continua: în parlament, la președinție, în Uniunea Scriitorilor, alte Uniuni de Creație, în școli, în mediul studențesc, in instituțiile de sănătate, în pennitenciare și peste tot unde lumea nu mai vrea să gândească după stereotipurile propagandei țariste sau sovietice, dle Dodon. Nu vă supărați pe lumea care face carte, supărați-vă pe voi că nu vreți s-o faceți. Sau pentru că vă convine să nu o faceți. Sau pentru că asta vă e meseria: să lătrați la România. Cum e posibil dle Dodon (fiind deputat-protestatar și pretendent la șefia statului) să cereți ”destituirea din funcţie a tuturor celor 450 de primari, participanţi la „conferinţa comunităţilor locale” de la Bucureşti”. Pentru ce? Pentru că au decis să se înfrățească cu localități similare din România ca să atragă, prin proiecte comune, fonduri și investiții europene pentru dezvoltare? E crimă? Dar dvs, de ce vă permiteți, deputat fiind în parlametul R. Moldova, să mergeți la întâlniri conspirative cu Putin și alți oficiali din Rusia sau cu agenții sub acoperire ai acesteea? Dacă vreți să vă certați cu Istoria, trebuie s-o luați de la început, ca să vă clarificați că: Unu – Basarabia nu a fost niciodată rusească (nici măcar în perioadele de ocupație. 1812-1918; 1940-1941; 1944-1991). Doi: Basarabia a fost ruptă de Rusia la 1812 din trupul Moldovei Istorice, iar această Moldovă Istorică, la 1859, sub domnia lui Al. Ioan Cuza, se unea cu Muntenia și punea bazele României Moderne. Ceea ce s-a întâmplat la 1918 pe 27 Martie a fost repararea unui rapt. Și lucrurile s-ar fi terminat aici dacă nu erau Stalin și Hitler. Iar dacă vreți s-o faceți pe urmașul fidel al celor doi – pentru că asta insistați să faceți prin marșurile „Pentru Moldova”, ar trebui, elementar, să repetați procedeul electoral cu billboardurile de la alegerile din 2014, numai că în locul lui Putin și Greceanîi, să faceți loc alături de dvs lui Stalin și Hitler sau lui Molotov și Ribbentrop.