Kroll 2: mistere

Aşa cum au promis, reprezentanţii companiilor Kroll şi Steptoe&Johnson, angajaţi de Banca Naţională a R. Moldova (BNM) să investigheze, pe banii cetăţenilor, fraudele bancare care au facilitat furtul miliardului de dolari din câteva bănci, în aceste zile, Raportul Kroll 2 ar fi trebuit să ajungă la Chişinău urmând ca, cel puţin sumar, să fie adus la cunoştinţă publicului. Promisiunea a fost făcută la 7 noiembrie, în timpul vizitei experţilor companiilor Kroll şi Steptoe&Johnson în R. Moldova. Ei au şi spus atunci că, în cel mult câteva săptămâni, cel de-al doilea raport va fi prezentat autorităţilor R. Moldova.

De la 7 noiembrie au şi trecut peste teri săptămâni, iar unele voci susţin că acest raport, la care se lucrează de vreo doi ani, a şi fost transmis autorităţilor, doar că acestea nu ar avea curaj să-l facă public, în actualele circumstanţe politice dificile din R. Moldova. Ieri, la solicitarea ZdG, BNM a infirmat zvonul că raportul ar fi gata şi că acesta s-ar afla deja pe birourile guvernanţilor. Responsabili din cadrul instituţiei au precizat că, dacă acesta s-ar afla deja în R. Moldova, nu ar avea sens tăinuirea datelor şi a constatărilor expuse în el de experţii Kroll.

La început de noiembrie, atunci când promiteau că, în câteva săptămâni, vom avea cel de-al doilea raport, reprezentanţii Kroll şi Steptoe&Johnson au prezentat o versiune actualizată a strategiei de recuperare a activelor delapidate. Tot atunci, împreună cu oficialii de la Chişinău, cei de la Kroll au discutat despre căile de iniţiere a procedurilor legale în mai multe jurisdicţii, inclusiv şi modalităţile de recuperare a activelor din offshoruri.

În cadrul acelei vizite s-a convenit că strategia va fi implementată de organele de anchetă şi urmărire penală din R. Moldova, cu suportul reprezentanţilor Kroll şi Steptoe&Johnson. Procesul presupune, potrivit informaţiilor mediatizate de BNM, crearea unui cadru de analiză şi schimb de informaţii obţinute din investigaţiile naţionale şi internaţionale, urmând ca, în R. Moldova, să fie constituită o echipă de specialişti care ar coopera cu experţii Kroll şi Steptoe&Johnson, obţinând, constant, informaţii actualizate referitoare la progresele înregistrate în domeniul recuperării banilor fraudaţi. Tot atunci, cei de la Kroll şi-au exprimat disponibilitatea de a colabora, după livrarea celui de-al doilea Raport, cu Procuratura Generală şi ARBI, susţinând astfel efortul de recuperare a bunurilor fraudate pe plan internaţional. Experţii Kroll au promis chiar că s-ar implica în completarea temeinică a probelor în cadrul procedurilor judiciare iniţiate pe plan naţional.

La câteva săptămâni de la acea vizită, nu avem nici Raportul 2, promis de grupul de audit, dar nici echipa de experţi naţionali, care urma să fie constituită în scopul monitorizării rezultatelor obţinute în urma recuperării banilor furaţi, nemaivorbind de faptul că, de la constatarea furtului, deşi ni se spune că au fost iniţiate mai multe anchete, nimeni nu a fost condamnat.

În tot acest răstimp, niciun reprezentant al autorităţilor acestui stat, nici chiar preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, cel care, în mai 2015, a decis, într-o noapte, din iniţiativă proprie, să publice Raportul Kroll, asumându-şi orice responsabilitate pentru această acţiune, nu au făcut nicio declaraţie legată de tergiversarea Raportului Kroll 2. „Ca politician, consider că opinia publică trebuie să aibă acces la acest document, plătit din banii cetăţenilor, să-l analizeze şi să înţeleagă mai bine ce s-a întâmplat în ultimii ani la BEM”, scria Candu, în 2015, înainte de postarea acelui Raport. Dle Candu, şi despre Raportul Kroll 2 ce ar trebui să cunoască sau să nu cunoască cetăţenii, din banii cărora a fost plătită şi această cercetare?

Mistere… Aceste mistere care apar în jurul celui de-al doilea Raport Kroll ne trimit la gândul că, totuşi, lupta pentru recuperarea miliardului furat este pierdută de cetăţeni, doar de cetăţeni, pentru că nimeni decât ei nu a avut vaga speranţă că banii ar putea fi recuperaţi.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Andrei

    Stați pe pace că se va publica și sunt sigur că vom vedea chestii foarte importante, care unesc banii furați cu ziare cumpărate

  2. Reporter

    banii au fost furati de colonizatori de anglia si sua si 6-cile sale….caci daca deschidem oleaca ochii si gindim cu mintea treaza vedem ca istoria se repeta…..cind iudele au facut revolutie in Rusia si au dsotrus monarhiile euroepi, in toate tarile au dosparut rezervele de aur si bani..revolutiile portocalii arata ca tarile unde acestea au avut loc..ba chiar nu se dezvolta de loc, doar se baga in datorii caci iarasi baniisuntfurati, va trebuie bani veniti la noi adica la FMI BERD la banca mondiala….asa ca facetiva concluzii, ca nu e greu sa deschizi o firma in Rusia si sa spui ca rusii au furat miliardul…este foarte simplu de aflat a cui sunt tarile OFFSHORE si cine lea creat…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *