Kievul, pe rol de “Ribbentrop-Molotov”

Kievul continuă să creadă, mai degrabă dintr-o inerţie absurdă decât dintr-o logică pro-europeană, că Pactul Ribbentrop-Molotov poate fi aplicabil R. Moldova, în funcţie de interesele Ucrainei.

Kievul se anunţă supărat pe Chişinău. Cel puţin aşa scrie săptămânalul «Zerkalo nedeli», care ameninţă că în scurt timp autorităţile ucrainene se vor apuca de capul Chişinăului, chiar dacă Ucraina este în plin sezon electoral. Motivul supărării: refuzul Chişinăului de a subsemna «proiectului ucrainean» de înstrăinare a terenurilor de la Palanca şi de la Dnestrovsk.

O retrospecţie, chiar şi superficială, asupra relaţiilor Kiev-Chişinău arată clar că de la declararea independenţei Ucraina a avut în permanenţă pretenţii teritoriale faţă de R. Moldova şi, în toate cazurile, a reuşit: 400 m de litoral la Dunăre, în zona Giurgiuleşti, tronsonul de autostradă (7,7 km) de la Palanca, urmat de sectorul de cale ferată Etulia-Reni (40 km, proprietate a Moldovei pe teritoriul Ucrainei), la care se mai adaugă peste o treime din patrimoniul mobil al R. Moldova în teritoriul Ucrainei. Ce a oferit Ucraina Moldovei? Promisiunea de a apăra interesele noastre în soluţionarea «problemei transnistrene». Altfel zis, nimic. Pericolul cel mare pentru Palanca, însă, nu e doar ce cere Ucraina azi. În cazul în care Chişinăul mai cade o dată pradă Kievului, satul se va pomeni rupt de  terenurile sale din lunca Nistrului, izolat prin garduri de sârmă, în stilul frontierelor sovietice. De altfel, valurile de sârmă stau adăpostite în preajma satului încă din 1999, pe când se aştepta ca Chişinăul să facă pasul pe care-l aşteaptă acum Kievul de la guvernul Filat. Ce ar putea urma? Este posibilă înscenarea unor altercaţii la frontieră cu sătenii, de pe urma cărora Kievul, «în interesul securităţii naţionale», ar condiţiona Chişinăului şi cedarea terenurilor de dincolo de autostradă. La modul practic, satul va rămâne ostaticul Ucrainei. Partea proastă a lucrurilor e că cei care «negociază» pentru Moldova sau se pronunţă de pe poziţii oficiale în subiectul Palanca nu cunosc ori nu vor şă ţină cont de «lecţiile» anterioare şi teoretizează. Şochează, pur şi simplu, argumentele de genul celor cu care opera acum două zile, la NIT, deputatul A. Popov, viceministru la Externe. Potrivit domniei sale, Chişinăul se va prevala în soluţionarea cazului Palanca «de interesele naţionale ale R. Moldova…, care înseamnă relaţii de bună vecinătate cu Ucraina». Şi, mai zice Popov, «să nu uităm că avem de rezolvat cu Ucraina problema transnistreană». Deci, Chişinăul operează în continuare cu aceeaşi carte cu care Kievul a şantajat R. Moldova în interesele sale timp de 15 ani, de parcă nu s-ar şti că «problema transnistreană» e în mâneca Kremlinului şi nu a Kievului. Nu inspiră mai mult optimism în acest sens nici poziţia premierului Filat, care afişa luni, într-o conferinţă de presă, acelaşi «interes naţional al R. Moldova», numai că, – zicea Filat, –  «angajamentele pe care le are R. Moldova în est sau în vest urmează să fie respectate». Chiar dacă sunt anticonstituţionale? Să nu cunoască premierul că protocolul adiţional în subiectul Palanca a fost la vremea sa contestat la Curtea Constituţională?

Da, s-ar putea ca Ucraina să aibă anumite incomodităţi de relaţie «pe interior». Dar comodităţile pentru Ucraina nu trebuie să însemne incomodităţi pentru R. Moldova. Să nu ştie Kievul că cauza  «problemelor» sale nu e Chişinăul, ci Pactul Ribbentrop-Molotov? Şi că ar fi, poate, mult mai raţional ca părţile să convină anularea consecinţelor Pactului şi nu perpetuarea lui în timp, de data asta în formulă ucraineană? E firesc ca negocierile să continue. Dar fără grabă. Graba nu este aliatul Chişinăului. Ea oricum nu schimbă nimic în relaţiile celor două părţi şi nici în relaţile Ucrainei sau ale Moldovei cu lumea. S-ar putea ca, după 17 ianuarie 2010, Ucraina să-şi piardă actuala configuraţie geografică. Şi Palanca, ca şi Giurgiuleştii, să nu mai existe ca probleme de frontieră.

Petru AMARIEI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. Vitalie Samoil

    As spune la subiect,ca Filat sau Ghimpu ar avea sa urmareasca ce spun. Faptul ca primul a vazut (participat)in diferite trucuri de instrainare a bunurilor imobiliare nu-i permite astazi sa sacrifice teritorii – pentru nimic in lume. Acesta bani are. Sa stie sa-si faca imagine pe subiecte mai neutre.
    Pe cand al doilea (pentru care am votat) chear cred ca poate fi caracterizat precum a facut-o Voronin recent. Ce este de precautat. Ukraina ne fura vesnic. Ce fel de relatii de buna vecinatate. Rusii au o fraza care caracterizeaza situatia din Moldova “Nas i…t a mi krepceaem”.
    Nu merita nici o relatie de buna vecinatate ca sa donezi teritorii sau sa-ti “vinzi” cetatenii.

    De altfel ambii se declara mai romani si plang impreuna cu marii artisti de destinul R. Noldova. Dar o fac ca motanii in nisip, ca nimeni nu o sa inteleaga.

  2. LAUR

    Daca R. MOLDOVA VA FI IN NATO SI UE, UCRAINA NU VA REUSI SA ISI BATA JOC DE ACEASTA TARA.

    ROMANIA PRIN PUTEREA VOTULUI POATE BLOCA ADERAREA UCRAINEI LA NATO SI UE.
    DAR UCRAINIENI NU PREA SE GANDESC LA ACEST LUCRU.

  3. STEFANITA

    Prezidenţialele şi Transnistria se joacă din nou în Rusia

    Unicul candidat la preşedinţia moldoveană şi premierul Vlad Filat se vor afla începând de vineri în Rusia, iar analiştii îi recomandă şefului guvernului de la Chişinău să ceară scuze pentru protestele anti-Putin din 2003.

    Marian Lupu, liderul partidului Democrat din Moldova şi singurul candidat la alegerile prezidenţiale, va participa în acest weekend la congresul partidului Rusia Unită, condus de premierul Vladimir Putin, se arată într-un comunicat PDM citat de „Ştirea Zilei“. Lupu va avea întâlniri cu liderii partidului de guvernământ din Rusia, cu care va semna un acord de colaborare. Aceasta va fi a doua vizită a lui Marian Lupu în Rusia, după cea întreprinsă la sfârşitul lunii octombrie. Atunci, candidatul democrat s-a aflat la Moscova simultan cu Vladimir Voronin, iar analiştii politici au scris că administraţia de la Kremlin l-a invitat pe liderul comunist pentru a convinge PCRM să-i ofere lui Lupu cele opt voturi necesare pentru alegerea în fruntea statului.
    Publicitate

    Al doilea şi ultimul scrutin prezidenţial de la Chişinău urmează să aibă loc cel târziu pe 10 decembrie.

    Participarea lui Lupu la Congresul partidului condus de Putin va avea loc imediat după preconizata întâlnire dintre premierul rus şi omologul său moldovean Vlad Filat, pe 20 noiembrie, la Yalta. Filat a declarat recent că va discuta cu Putin despre retragerea forţelor ruse din Transnistria şi va cere încetarea ajutorului acordat separatiştilor de către Moscova. Aleksei Martînov, directorul Institutului internaţional al statelor noi, a criticat atitudinea curajoasă a lui Filat, relatează NewsIn, citând agenţia rusă Regnum. „Tânărul premier moldovean îi induce în eroare pe colegii mai mari de la Bucureşti. Nu este exclus ca după astfel de declaraţii Putin nici să nu mai vrea să se mai întâlnească cu omologul său moldovean“, a mai spus Martînov.

    Analistul a declarat că Filat ar trebui să prezinte scuze oficiale şi personale pentru „eşecul grosolan“, în 2003, al Memorandumului Kozak, care prevedea federalizarea R. Moldova. „Prietenii de azi ai lui Filat şi cu participarea lui personală, în rol secund, în anul 2003, în faţa Ambasadei ruse de la Chişinău, au ars în mod public portretul preşedintelui rus Vladimir Putin şi au călcat în picioare drapelul rus“, a spus analistul, adăugând că Putin nu va accepta ca afaceriştii ruşi din Transnistria să plece şi să-şi lase activele în mâna guvernului Filat.

  4. Simona

    . Putin: “Saakaşvili ar putea râvni la cravata lui Iuşcenko”

    Înaintea reuniunii Consiliului premierilor CSI, la Kiev s-au desfăşurat convorbiri între preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, şi cel georgian, Mihail Saakaşvili, în paralel cu întâlnirea dintre premierii rus şi cel ucrainean, Vladimir Putin, respectiv Iulia Timoşenko la Ialta, care au discutat despre livrările de gaze ruseşti, relatează Interfax.

    Întrebat de un reporter rus dacă ştie de vizita lui Saakaşvili la Kiev, Putin a răspuns: Chiar credeţi că urmăresc fiecare mişcare a lui Saakaşvili?
    Habar nu am ce au făcut preşedinţii ucrainean şi georgian, dar cred că cei doi şefi de stat au ce-şi spune, ce-şi aminti. Ştiu ce am discutat eu cu Timoşenko. Pot să vă spun că am abordat cooperarea dintre ţările noastre în domeniile energetic, aeronautic, al construcţiei de maşini şi avioane.

    Apoi, Putin a exclamat: Soldaţii şi-au adus aminte de zilele de odinioară şi de luptele pierdute. Doamna Timoşenko m-a invitat la masă, aşa că am putea să discutăm despre Cehov, a mai spus şeful executivului rus în conferinţa de presă comună cu şefa executivului ucrainean.

    Putin i-a recomandat lui Iuşcenko să organizeze pentru Saakaşvili o cină fără cravată, întrucât cravatele sunt scumpe în zilele noastre.

    “Nu se ştie niciodată. Oaspetele ar putea râvni la cravata lui Iuşcenko”, a exclamat premierul rus în râsetele ziariştilor prezenţi, făcând aluzie directă la episodul din august 2008, din timpul conflictului din Georgia.

    Şefa executivului ucrainean i-a spus: Vladimir Vladimirovici, vedeţi, eu nu am cravată! Nu vă fie frică!

    Interfax se întreabă dacă Iuşcenko îl va provoca pe Putin la duel după aceste declaraţii, sau va ignora pur şi simplu ironia premierului rus.

  5. Simona

    Ostire preluata din ziarul …Moldova Suverana :Moldova in familia europeana

    “Pina la sfirsitul deceniului urmator, Moldova ar putea deveni membru al Uniunii Europene. Afirmatii in acest sens a facut Christoph Zopel, ex-viceministru al Afacerilor Externe al Germaniei, in cadrul unei conferinte de presa, sustinuta la Chisinau.
    Politicianul german a opinat ca in urmatorii 5-7 ani, R. Moldova ar putea avansa pe calea integrarii europene, insa, putin probabil ca in acest interval de timp va putea deveni si membru UE.
    Christoph Zopel a subliniat ca foarte mult depinde, in acest context, de rezolvarea diferendului transnistrean si de intelegerile cu Rusia.”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *