KGB-iştii cu identitate dublă
Întâmplător sau nu, Nicolai Zemţov, noul şef al securităţii de la Tiraspol, proaspăt numit în funcţie de către Evgheni Şevciuk, are în biografia sa mai multe afinităţi cu unul dintre foştii şefi ai securităţii din stânga Nistrului, dubiosul Vladimir Antiufeev. Ambii au preferat să-şi asume identităţi duble şi au luat o astfel de decizie din motive identice.
Şi Antiufeev, şi Strucikov, căci aşa este numele adevărat al lui Nicolai Zemţov, sunt declaraţi persona non-grata în diferite state, pe motiv că s-au implicat în acţiuni subversive pe teritoriul acestor ţări. Strucikov are interdicţia de a intra în Ucraina, iar Antiufeev era considerat persoană indezirabilă în Ţările Baltice, având chiar un dosar penal acolo, motiv din care a decis să se transforme în Şevţov.
La prima vedere, aceste coincidenţe par întâmplătoare, deşi pot fi interpretate şi ca nişte reguli, din momentul în care, în această regiune separatistă, kgb-ul este dat întotdeauna pe mâna unor spioni cu identităţi camuflate.
De fapt, Strucikov, tot el şi Zemţov, oricât ar dori să-şi camufleze identitatea, trecutul şi prezentul, oricât de mult ar încerca să manipuleze opinia publică, inducând-o în eroare cu date eronate din viaţa sa, la vedere rămân cele arhicunoscute deja la Tiraspol. Acest personaj, pus de Şevţov în fruntea kgb-ului separatist, este cunoscut în lumea pedagogică de la Tiraspol, dar şi în cercurile organizaţiilor de tineret ca fiind „spionul” responsabil de supravegherea celor cu opinii şi viziuni diferite de cele ale puterii. Antiufeev a ajuns la Tiraspol la sugestia Rusiei. De ce Şevţov l-a preferat anume pe Zemţov în fruntea kgb-ului?
Probabil, pentru că sunt dintr-o generaţie, probabil, pentru că are încredere în el, dar, şi mai probabil, pentru că în noile condiţii politice din R. Moldova, când Chişinăul se pregăteşte şi speră în succesul Summitului de la Vilnius, Tiraspolul trebuie, în opinia administraţiei separatiste de acolo, să rămână vigilent, treaz, mereu pregătit să riposteze. Zemţov-Strucikov poate fi tocmai omul potrivit pentru o astfel de misiune. Potrivit unor surse de la Tiraspol, Strucikov a participat activ la organizarea acţiunilor „anti-oranj”, a mitingurilor şi a dezordinilor în masă de la Sevastopol şi Kiev. Anume din această cauză nu mai poate călători prin Ucraina. În schimb, experienţa acumulată atunci îi poate prinde bine oricând şi oriunde în altă parte.
Aceleaşi surse susţin că noul şef al kgb-ului de la Tiraspol ar fi consiliat organizatorii acţiunilor ruseşti din Abhazia şi Osetia de Sud. Tot despre Zemţov s-a scris că numele său ar figura într-o listă neagră, la SIS-ul din Chişinău, ca fiind un personaj ce prezintă pericol pentru statalitatea R. Moldova. SIS nu a confirmat şi nu a infirmat această declaraţie, la fel cum alte instituţii oficiale din R. Moldova nu au informat opinia publică despre finalitatea sau despre continuitatea dosarului penal intentat, încă în 2004, pe numele lui Antiufeev. Amintim că, Procuratura Generală îl cercetase penal pe Antiufeev-Şevţov „pentru punerea în libertate a unui subaltern de-al său acuzat de mai multe asasinate şi acţiuni subversive împotriva statului R. Moldova”.
Antiufeev de mult nu mai e la Tiraspol, iar dosarul pe numele său, la fel ca şi cel intentat lui Igor Smirnov, par nici să nu mai existe, din momentul în care tăcerea ce s-a lăsat asupra lor este atât de fermă.
Şi pentru această tăcere ar exista o explicaţie la fel de fermă. Dacă este adevărat, dar nu putem pune la îndoială, că dosarele kgb-ului din RSSM au fost transportate din Chişinău la Tiraspol, unde s-ar afla şi până acum, atunci tăcerea poate fi singura reacţie cu care pot răspunde mulţi dintre oficialii de la Chişinău, care nu şi-au făcut deocamdată ordine în propriile biografii.
