Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Justiţia tardivă

Justiţia tardivă

În cele 7 luni ale acestui an, Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) a emis deja 16 hotărâri judiciare de reabilitare a unor persoane care de mult nu mai sunt în viaţă. În 2011,  pe masa judecătorilor Colegiului Penal al CSJ ajunseseră 63 de dosare, majoritatea primind acelaşi verdict: REABILITAT.

De obicei, dosarele acestea vechi şi total necunoscute publicului sunt examinate în urma  recursurilor Procuraturii Generale. Recunosc, nu am răsfoit niciodată un astfel de dosar, deşi zilnic, la Ziarul de Gardă, vin tot mai mulţi oameni care se consideră nedreptăţiţi de justiţie şi despre care cred că, peste un timp, alţi procurori şi alţi judecători ar putea emite verdicte similare ce ar putea fi incluse într-un singur cuvânt – REABILITAT.

Am deschis, la întâmplare, una dintre hotărârile recente de reabilitare, emise pe 5 iunie 2012 de Plenul CSJ. Astfel, câţiva judecători şi procurori au examinat  în şedinţă publică recursul în anulare împotriva sentinţei Colegiului Judiciar Penal al Judecătoriei Supreme a RASSM din 05 august 1928 în privinţa lui Arsenii Colin, născut în 1888, în satul Podoimiţa, raionul Camenca. Dacă omul ar fi fost veşnic, Arsenii Colin ar fi avut acum 124 de ani. În 1928, pe când avea 40 de ani, acesta a fost condamnat la 10 ani de închisoare, cu confiscarea averii şi cu interdicţie în drepturi pe un termen de 3 ani. Colin fusese condamnat pentru faptul că “luând cunoştinţă de metodele de activitate ale serviciilor de informaţii, a făcut legătură cu agenţii serviciului secret român Berdi şi Bezedia şi, din 1923, folosea locuinţa sa drept sediu conspirativ pentru agentura străină. Totodată, inculpatul contribuia la îndeplinirea de către aceştia a misiunilor de spionaj şi la comercializarea mărfurilor de contrabandă. La 13 martie 1923, inculpatul Colin, primind în casa sa pe agenţii serviciului secret, sosiţi de peste hotare, a fost arestat”.

Plenul CSJ a constatat, după 84 de ani de la pronunţare, că legat de “infracţiunea de spionaj, materialele cauzei nu conţin probe convingătoare care ar confirma faptul că Colin s-a ocupat de spionaj în folosul României. Sentinţa de condamnare, în această parte, a fost bazată doar pe declaraţiile inculpatului, neconfirmate de alte probe pertinente, concludente şi obiective. Nu a fost constatată nici fapta de acumulare a datelor secrete de către Colin pentru a le transmite autorităţilor române în calitate de spionaj”. Astfel, în conformitate cu Legea Republicii Moldova din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, procesul penal în privinţa lui Colin a fost încetat, acesta fiind reabilitat.

La 21 februarie 2012, aceeaşi instanţă l-a reabilitat pe Vladimir Paladii, născut în 1911. Reabilitarea acestuia are loc după 77 de ani de la condamnarea sa de către Tribunalul militar al Districtului militar Ucrainean la 6 ani privaţiune de libertate pe motiv că ar fi fost “antrenat, în vara anului 1933, în activitatea serviciilor secrete române în calitate de luntraş al serviciului de spionaj dislocat la Criuleni pentru transportarea tur-retur, peste frontiera de pe Nistru, în URSS, a spionilor… Până la 24  septembrie 1934, ar fi transportat 8 agenţi români”.

Şi în acest caz, Plenul CSJ constata că, la data condamnării, acum 77 de ani, “nu au fost administrate probe veridice care ar demonstra săvârşirea de către inculpat a infracţiunii”.

Totodată, CSJ constata că instanţa de judecată încălcase grav dreptul la apărare al inculpatului, examinând cauza în lipsa unui apărător, a cărui participare în proces era obligatorie.

Şi Nicolae Pelin, născut în 1925, în satul Bumbăta, raionul Corneşti, a fost reabilitat în acest an, după 67 de ani de la condamnarea sa de un Tribunal militar la 10 ani privaţiune de libertate, cu interdicţie în drepturi pe un termen de 5 ani “pentru că, având atitudine ostilă faţă de puterea sovietică, nedorind să-şi continue serviciul în armata roşie, în discuţiile cu ostaşii unităţii militare şi-a exprimat intenţia să evadeze şi să treacă de partea inamicului, adică să-şi trădeze patria” .

Şi în cazul Pelin CSJ constata că acel Tribunal militar a calificat neîntemeiat acţiunile acestuia, chiar dacă el era nemulţumit de alimentarea ostaşilor şi de condiţiile de trai ale militarilor armatei roşii.

Niciun document, din cele citate mai sus, nu conţine date despre persoanele care i-au condamnat pe cei reabilitaţi. Cine au fost procurorii, cine au fost judecătorii?

De 8 ani, zilnic, la ZdG vin oameni nedreptăţiţi. Ei arată obosiţi, chinuiţi. Este adevărat, şi jurnaliştii sunt tot mai încrâncenaţi la auzul cazurilor relatate de aceşti vizitatori pentru care, deseori, ZdG pare a fi ultima instanţă. Ce putem face acum pentru astfel de oameni? Dacă tot spunem că edificăm o societate liberă, cum le putem aduce reabilitarea mai devreme, pe când ei mai sunt în viaţă?

Or, hotărârile tardive au importanţă doar pentru istorie, oamenii vizaţi în ele de mult nu se mai pot bucura de reabilitare.

Aneta Grosu, aneta@zdg.md