Iurie Sanduţa: Mărţişorul preşedintelui CSJ
Şeful Magistraturii, Ion Muruianu, are mai multe amintiri şi evenimente legate de luna martie. Dacă în martie 2007 a ajuns la şefia Magistraturii, trecând de voturile magistraţilor, apoi de cele ale parlamentarilor, atunci în martie 2010, este supus unui joc „turbat” al jurnaliştilor, care s-ar putea sfârşi cu înlăturarea sa din funcţie.
Prin Hotărârea Consiliului Suprem al Magistraturii din 22 martie 2007, candidatura lui Ion Muruianu a fost propusă Parlamentului pentru a fi numit în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Fără multe întrebări din partea parlamentarilor, în acelaşi an, pe 29 martie, aceasta a fost numit preşedintele Curţii, cu 88 de voturi pro şi doar cu 0 voturi contra.
În aceeaşi zi de martie, Marian Lupu, în calitate sa de speaker a ţinut să-l felicite pe noul preşedinte. „Domnule Muruianu, Plenul Parlamentului vă felicită cu numirea în această înaltă funcţie şi vă doreşte mult succes în activitatea la acest post. Sunteţi liber”, i-a spus Lupu.
Trei ani au trecut de la acea zi de martie, în care el a urcat cu o scară mai sus, adică de la funcţia de vicepreşedinte a CSJ, pe care o deţinea, a ajuns şef al Magistraturii. În trei ani, salariul său a crescut înfloritor. Trei ani a fost „aproape” de şeful statului Vladimir Voronin, care l-a catalogat pe Muruianu fiind cel mai cinstit judecător, lăsând deoparte dosarele pe care acesta le-a pierdut la CEDO.
Actualmente, în februarie 2010, Muruianu a intrat în atenţia jurnaliştilor mai mult decât pe parcursul celor trei ani de preşedinţie. După ce i-a numit cum i-a numit pe jurnalişti, adică „dulăi de pază ai societăţii” şi „câini turbaţi”, şi a mai spus ce a spus despre avocaţi şi mai puţin despre judecători, în discursul său, din cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, a ajuns să fie duşmanul „turbat” al presei.
Ham-ham! Demisia! În acest mod scandau vineri, în faţa Parlamentului un grup de jurnalişti care s-au văzut greşit etichetaţi de Muruianu. Astfel, după mai multe discuţii în presă, Muruianu a ajuns pe masa „judecătorilor” din Parlament, care trebuie să-i dea un verdict. Îl vor „condamna” sau nu? Va primi Muruianu un verdict opus celui de la 29 martie 2007, aşa cum scandează jurnalişlti? Urmează să vedem cum vor judeca parlamentarii acest caz de interes public. Cert este că, Muruianu rămâne în continuare subiect de prima pagină în presă, până când acesta îşi va da demisia.
Iurie Sanduţa, i.sanduta.zdg@gmail.com
