În sfârşit, m-am simţit OM

“Eram la un picnic. Mai multă lume îşi petrecea timpul acolo. O pereche în etate s-a apropiat de noi şi ne-a propus să ne alăturăm. Nu prea înţelegeam ce vorbesc, de aceea apelam la gesturi şi mimică. Erau foarte amabili. Zâmbetul de pe buze nu le-a dispărut nici în timpul mesei, nici când îmi explicau anumite lucruri, mai mult prin gesturi, dacă nu se găsea cineva care să traducă, nici atunci când nu erau de acord cu ipotezele mele şi aduceau un contraargument, nici seara târziu, după un păhărel, două, trei. Ne-am culcat fără scandal, cu inima împăcată (ceva neobişnuit pentru un moldovean). Iar a doua zi mi-am dat seama că şi eu m-am trezit cu zâmbetul pe buze, lucru care nu mi se întâmplă prea des. E o mare raritate la noi, dar cred că asta o ştiţi deja”, astfel îmi povestea un şofer, în timpul unei călătorii, impresiile sale despre Marea Britanie, unde şi-a vizitat fiica.

În timp ce îmi relata entuziasmat pe unde a fost şi ce a văzut, l-am întrebat dacă era pentru prima dată când pleca peste hotare. “Am fost în mai multe locuri, mi-a răspuns. În Rusia, Ucraina, am fost şi în Siberia, pe frigul cel mare. Recent, am revenit din România şi… cam atât.” Apoi, şi-a continuat relatarea despre Anglia. În timp ce mă gândeam de ce nu-mi povesteşte despre alte ţări pe care le-a vizitat, el însuşi mi-a răspuns la întrebarea pe care ezitam să i-o adresez: “Acolo, în sfârşit, m-am simţit om. Nimeni nu te înjosea. Nimeni nu te forţa să fii de acord cu ceea ce spuneau. Erau foarte modeşti. Iniţial, am crezut că erau, ca şi noi, nişte oameni de la ţară care au venit la copii în ospeţie. Mare mi-a fost mirarea când am aflat că erau chiar din capitală, unde-şi aveau propria lor afacere, transmisă deja de câteva generaţii din tată-n fiu. În Moldova, indivizii cu un astfel de statut nici n-ar fi vorbit cu noi”.

Deci, asta e: s-a simţit OM. La noi, un ţăran, un şofer, o persoană fără studii nu are prea multe şanse să se simtă om, mai ales în preajma unuia cu Mercedes, care, la pădure, tot merge la cravată şi în pantofi de piele de crocodil, care îşi impune părerea drept singura corectă şi nu mai ascultă opinia celuilalt. Însă, odată cu pierderea sentimentului de om, am pierdut şi capacitatea de a ne comporta precum oamenii, dar şi capacitatea de a ne bucura pentru cele mai mici lucruri. Rareori avem posibilitatea să vedem un zâmbet pe buzele cuiva, iar dacă cineva nu-şi poate ascunde bucuria de cei din jur, toţi cred că s-a îmbătat sau e drogat. Adică, nu putem să ne bucurăm aşa, pur şi simplu, fără stupefiante, fără alcool, să ne bucurăm doar pentru faptul că, în sfârşit, ne-a surâs norocul, că a ieşit soarele sau că a început să plouă după o perioadă de secetă. Ne concentrăm doar la lucruri negative. Trăim după principiul: Dacă azi nu mi s-a întâmplat nimic rău, mâine mi se va întâmpla. Şi, dacă ne gândim la aceasta 24 de ore din 24, sigur că se întâmplă. Noi înşine ne creăm destinul.

Nu e vorba de faptul că în Europa, America sau nu mai ştiu unde, oamenii ar fi plămădiţi din altă făină, ci de faptul cât suflet se pune în plămădeală. Îmi amintesc cum, în copilărie, bunica se trezea dimineaţa, înainte de primul cântat al cocoşilor, să plămădească, pentru ca, apoi, să coacă pâine. O întrebam de ce trebuia s-o facă la o oră atât de devreme. Îmi spunea că e o procedură sacră şi trebuie să ai sufletul curat şi să nu fii preocupat de grijile cotidiane dacă vrei ca pâinea să crească şi să fie gustoasă. Până mă trezeam eu, era călduţă, puhavă, numai bună de mâncat. Deci, nu conta faptul la ce oră plămădea, la 03.00 sau la 11.00, era aceeaşi făină, dar la 11.00 nevoile de zi cu zi i-ar fi umbrit sufletul şi nu ar mai fi fost aceeaşi pâine, iar peste noapte reuşea să alunge gândurile rele. Şi atunci apare întrebarea: am uitat cine suntem din cauza grijilor care ne apasă sau pentru că n-am făcut de prea mult timp curăţenie în sufletele noastre? Oare e nevoie să plecăm într-o altă ţară ca să ne amintim că SUNTEM OAMENI? La noi acasă, n-o mai putem face?

Olga Bulat

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. vera

    A te simti OM intre oameni e mare bucurie.Desi traim parca suntem in jungla, totusi SUNTEM OAMENI,care suferim mult din urma altor oameni, ce ne impedica sa traim in dragoste si iubire, multi ani la rind,fiind despartit:frate de sora, parinti de copiii, care ne impun, in CASA NOASTRA, punctul lor de vedere,ce denota o ocupatie nu numai teritoriala partiala a acestui stat,dar si un mentalitet supus ideilor lor, care ne-au lasat sa ajungem ca cel mai sarac popor din tarile Europei, cu un deficit de vorbire a limbii,in comparatie cu fratii nostri de peste Prut, care cu lacrimi in ochi, privesc inspre noi- basarabenii, deplingindu-si durerea despartirii si instrainarii a unuia fata de celalalt, prin dorinta lor de a ne tinea “sub papucul lor” inca multa vreme.

    Cum putem noi,sa ne simtim OAMENI, acasa la noi, cand aici toti intrusii i-si lanseaza dorintele lor,distrugindu-ne ca popor,care in acest stat: OMUL este lipsit de multe drepturi omenesti,unde coruptia, minciuna,discriminarea,ura au impinzit tot ceea ce-i omenesc, implantind in om virusi care distrug omul, facindu-l sa se simta dea nimanui: NEOM intre OAMENI cu un mentalitet necultivat, ale carui ginduri se materializeaza in sens opus pozitivului?

    Oamenii,intre ei se “maninca ca cainii”,fiecare are grija de “treuca sa”, nu gasesc in casa sa o bucata de paine, sa-i duca altui OM, care sta in strada:flamind si gol, absolut fara o palma de pamint a sa,unde-si deplinge soarta grea,se chinuie , in ochii tuturor, asteptind din partea altor oameni: un simt de respect,o raza de lumina in sufletul sau, o facere de bine, data din suflet si cu inima buna,in numele celui, care si-a dat viata pentru noi, pacatosii, pentru a-si potoli foamea si setea cel chinuie de multe-multe zile,care i-l frige la stomac si-i provoaca ameteli de cap,voma,aruncand priviri uneori la cer, spunindu-i parca:” Doamne! Ai lasat povata: sa avem unul de altul iubire, dar NIMENI, nu are nevoie de mine.Da-mi,Doamne puteri sa traiesc,si-ajuta-i pe oamenii in suferinta, ca alta scapare nu au, decat nadejdea de la tine, ce stai sus si ne privesti,dar inca nu pedepsesti, fiinda cuvintul ti-i sfint,iar vorba ti-i fapta!”
    Apoi,i-si apleaca ochii tristi,uscati de soarta si sopteste incet:”Traiesc intre Oameni,dar ce folos, mai bine te simti intre niste animale,macar ,ca n-au grai si mentalitet omenesc:ele te incalzesc,te linistesc,parca tot inteleg!”.

    TUDOR PINZARU e inca viu!
    Indrazniti, OAMENI buni, si-i face-ti un bine, atunci cand mancati, pune-ti de-o parte si pentru el, o felie de paine, ca-i tot OM si face-ti un bine, sa va mandri-ti cu sine, sa va simtiti, in sfirsit, OAMENI cu litera mare, dupa cum se cuvine..!

  2. Frontul Re-Unirii

    IMPORTANT:
    ———————————-
    Dacă doriţi să cunoaşteţi Istoria Divină a provinciei noastre,
    enigmele şi paradigmele ei ,
    studiaţi cărţile astrologului Titi Paladi:

    – “Astro-Destinul Moldovei”,
    – “Dragonul”,
    – “Moldova Cosmică”
    ——————————————————————–
    le puteti gasi
    la agentia: “Poşta Moldovei”, la agentia” Moldpresa”
    si la librariile “PRO NOI” din Chisinau si din alte localitati din Moldova de Est.
    ——————————————————————————————————————–
    N.B.
    21 decembrie 2012: sfârsitul ACESTEI lumi ?

    cititi dosarul:
    “Problema intervenţiei extraterestre
    în contextul actual al omenirii” – (XXV)
    de profesor yoga Dan Bozaru

    http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=7203
    ————————————————————————————————-
    P.S.
    O PRELUARE de profetie carpatina:
    ——————————————————————
    “Mai târziu, la alegerile din 2014, vom alege la conducerea ţării
    un moldovean de peste Prut.
    El va fi Omul Providenţial, care va salva România
    şi o va duce în fruntea statelor pământene.
    Aşa să ne ajute Dumnezeu ! ”
    / Aeleden, 9 iulie 2011 /

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *