În căutarea “trenului” pierdut

Chişinăul caută să ajungă din urmă «trenul» spre UE, pe care comuniştii, din prostie sau ipocrizie, l-au lăsat să treacă pe-alături de R. Moldova. Mai mult, s-au opus intrării acestuia în gara Chişinău şi nici măcar nu au acceptat urcarea  noastră în el din gara Bucureşti. Deşi România a făcut şi continuă să facă posibilul şi imposibilul pentru ca R. Moldova să urce în trenul Balcanilor de Vest.

Aflat săptămâna trecută în prima sa vizită la Bruxelles, preşedintele Parlamentului, M. Ghimpu, preşedinte ad-interim al R. Moldova, a pledat includerea R. Moldova în Pachetul Balcanilor de Vest, ca perspectivă europeană. E pentru prima dată când Chişinăul, la nivelul unui oficial de prim rang, nu se joacă de-a oaia şi pune tranşant problema aderării la UE. «Parteneriatul Estic» nu este trenul nostru, a spus la întoarcere Ghimpu,- sugerând că, istoriceşte (şi nu doar), R. Moldova se înscrie mai firesc în pachetul Balcanilor de Vest. Va fi, nu va fi? «Depinde de noi», a mai spus Ghimpu. Depinde, evident, mai ales dacă ţinem cont că, deocamdată, nu există o unitate de mesaj nici măcar la nivelul AIE. Principalul candidat la funcţia de preşedinte al R. Moldova, M. Lupu, înclină să creadă că locul nostru e prestabilit la pachet cu Ucraina şi Belarus şi că nu ne rămâne decât să valorificăm oportunităţile Parteneriatului Estic – proiect pe care nici Ucraina nu vrea să-l recunoască valabil pentru ea. De altfel, Kievul mănâncă foc, încercând să-şi facă lobby inclusiv la Bucureşti, prin tot felul de proiecte transfrontaliere, în speranţa că România va opta interesul Ucrainei, înaintea R. Moldova, pentru includerea ei în grupul Balcanilor de Vest. Noi ce alegem?

Guvernări întâmplătoare

Moldovenii trăiesc de mai mulţi ani la întâmplare. Şi asta, întâi de toate, pentru că au avut parte de guvernări întâmplătoare. De vreo 20 de ani, de când căderea URSS a trecut într-un proces incert de refacere a lumii, moldovenii, sufocaţi de mizerie şi deziluzii, se întreabă, tot mai insistent, unde-i capătul incertitudinilor (ei le zic «bardac») şi tot de atâţia ani guvernările tac, evită, refuză să se concentreze asupra unui răspuns explicit, indiferent din care motive o fac: nu au ce spune, nu le convine sau le este mai comod să guverneze peste o lume chinuită de disperare? Aşa sau altfel, răspunsul la întrebarea legată de sfârşitul incertitudinilor, prin care trec nu doar moldovenii (procesul, în diferite variaţii, e unul global), este cât se poate de simplu: odată cu reîmpărţirea lumii în noi sfere de influenţă între marii pretendenţi la ele. Nu e primul caz în istorie. Când şi cum va culmina acest proces, greu de spus. Tot mai cert, însă, e că marele proiect politic de globalizare e posibil să nu reuşească nici de data aceasta integral, aşa cum nu s-a realizat nici în urma «marii revoluţii socialiste din octombrie», şi ea un proiect politic de acelaşi gen, doar că ambalat într-un alt slogan al vremii – «proletari din toate ţările, uniţi-vă». Cât a ţinut ideea cu «proletariatul» cunoaştem, cât va ţine cea cu «drepturile universale ale omului» urmează să vedem. Până atunci, însă, mult mai important pentru noi e să ne dăm seama dacă depinde sau nu şi de noi ceva în această politică de regândire a lumii (chiar dacă nu moldovenii sunt autorii ei şi nu ei o gestionează). Dacă da, ce avem de făcut? Dacă avem de ales, ce e bine să alegem? Altfel zis, să ne clarificăm unde ne vrem şi care este partea noastră de rol în teribilul joc de refacere a lumii. Sau poate că Moldova nu are decât rolul de simplu spectator la marele spectacol politic? Bănuiesc că nu.

Mică sau mare, fiecare entitate statală îşi are rolul său. Mai mult sau mai puţin, poziţia fiecăruia contează. Depinde cum îşi va juca fiecare propriul rol, care până la urmă, să recunoaştem, e un joc al destinului. Aşadar, ce ar trebui să facem ca să grăbim sau, cel puţin, să apropiem sfârşitul acestui interminabil joc al chinului? Unu: să nu ne mai scăldăm în două scăldături şi să nu ne mai ţinem de o mână cu Dumnezeu şi cu alta de dracu, dacă vrem s-o terminăm cu «bardacu». Doi: să ne apreciem direcţia şi locul – CSI sau UE. Şi trei: să ne respectăm, ca oamenii şi nu ca nişte curve de mahala, alegerea pe care o vom face.  Cel puţin de acum încolo. E cazul să ne procurăm bilete. La unul şi acelaşi  tren. Cu toţii. Şi să ne căutăm de drum, dacă vrem să nu mai stăm prin gări.

UE, dacă-i să revenim la declaraţiile preşedintelui ad-interim, M. Ghimpu, aşteaptă deciziile noastre. Clare, fără duplicităţi. Vorba lui Ghimpu, «depinde de noi». Doamne, cât de mult a trecut de când nu am mai ştiut ce să facem şi ce puţin ne-a mai rămas ca să facem ceea ce ştim.

Petru Grozavu 
petru.grozavu.zdg@gmail.com


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. ion

    Haideti cel putin sa construim ACEA CALE FERATA CARE AR PUTEA LEGA MULT MAI BINE CHISINAU SI IASI.

  2. Simona

    Data alegerii presedintelui Republicii Moldova ar putea fi amanata

    Liderul Partidului Democrat de la Chisinau, Marian Lupu, este unicul candidat inscris in cursa pentru alegerile prezidentiale, iar seful Comisiei parlamentare speciale pentru alegerea presedintelui a declarat ca in aceste conditii votul nu va putea avea loc la 23 octombrie, cum era prevazut.
    Termenul-limita de inregistrare a candidatilor la comisia parlamentara pentru alegerea sefului statului a expirat la 17 octombrie, iar numele lui Marian Lupu este unicul care figureaza in lista, candidatura sa fiind propusa de un grup de deputati din Alianta pentru Integrare Europeana (AIE), a declarat pentru agentia Info-Prim Neo Ion Plesca, presedintele comisiei speciale pentru alegerea presedintelui.

    Plesca a explicat pentru Info-Prim Neo si pentru Stirea Zilei ca, in aceste conditii, procedura de alegere nu va putea avea loc la 23 octombrie, intrucat Curtea Constitutionala prevede intr-un aviz ca, pentru a-l alege pe seful statului, trebuie sa fie inregistrate cel putin doua candidaturi.
    “Urmeaza sa prezentam un raport in Parlament, pentru ca legislativul sa numeasca o noua data pentru alegeri”, a spus Plesca, mentionand ca va solicita Curtii Constitutionale sa interpreteze situatia creata si solutiile posibile.

    Portalul moldovean de stiri Unimedia precizeaza insa ca in Constitutia Republicii Moldova nu este prevazut in mod expres ca la alegerea sefului statului trebuie sa participe doi candidati, insa exista acest aviz al Curtii Constitutionale in care se mentioneaza necesitatea concurentei.
    Conform deciziei Parlamentului, procedura de alegere a presedintelui R. Moldova trebuia sa aiba loc la 23 octombrie.
    Liderii AIE sustin ca Marian Lupu va ramane candidatura coalitiei parlamentare majoritare, iar Partidul Comunistilor, formatiunea parlamentara de opozitie, a declarat in repetate randuri ca nu propune nicio candidatura la functia de sef al statului.
    Ion Plesca a mai declarat pentru Stirea Zilei ca “practica internationala stabileste foarte clar ca alegerile se desfasoara cu cel putin doi candidati, intrucat asta si inseamna ‘alegere'”.
    “Din normele internationale reiese ca nu putem desfasura alegerile prezidentiale cu un singur candidat. Nu pot sa va spun exact ce se va intampla mai departe. Noi vom veni cu un raport in Parlament despre aceasta situatie, iar deputatii vor decide. Probabil ca se va anunta o alta data a alegerii presedintelui si un nou termen pentru depunerea documentelor in acest sens”, a spus Plesca.
    Constitutia prevede ca alegerile prezidentiale trebuie desfasurate in cel mult doua luni de la declararea vacantei functiei, in cazul acesta, pana pe 11 noiembrie.
    Norma legala nu stabileste insa clar daca in doua luni trebuie organizate alegerile sau trebuie sa fie deja ales un nou presedinte. Cel mai probabil, parlamentarii vor cere Curtii Constitutionale o interpretare in acest sens, a explicat Plesca pentru Stirea Zilei.

  3. Maxyn

    Cu toată stima pentru Autor – “…UE, dacă-i să revenim la declaraţiile preşedintelui ad-interim, M. Ghimpu, aşteaptă deciziile noastre. Clare, fără duplicităţi. Vorba lui Ghimpu, «depinde de noi»…”.
    Şi iată Ghimpu ,de exemplu, din toată puterea răcneşte-odată:”Hai!!!” Şi…?
    Oare îşi schimbă UE şi NATO condiţia principală de aderare – că poate adera o ţară fără conflicte ? Oare Transnistria nu v-a mai fi de-facto parte a Rusiei? Oare poate România, impotentă, v-a face ceva real, ireversibil , pentru aşi recapara Bucovina şi Basarabia?…
    Deacea Aderarea la UE şi Unirea sunt numai declaraţii bâlbâite de toţi măgarii de politiceni şi masmedia care îi serveşte. O minciună , ca şi altele ,numai pentru ca ei ,politicenii să nu-şi piardă locul de la treucă…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *