Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   „Grupurile morţii” din Internet

„Grupurile morţii” din Internet

Era o dimineaţă de iarnă, iar ea stătea singură pe o bancă din Parcul Valea Morilor. Avea 14 ani şi plecase de acasă. Fugise de la părinţi şi nu mai voia să revină la ei. Poliţiştii care o descoperiseră au condus-o la un sector de poliţie, după care un psiholog încerca să înţeleagă ce a determinat-o să plece de acasă… Vor urma zile grele, în care nu se ştie cine şi cum ar putea găsi calea spre lumea interioară a acestui copil.

În acelaşi timp, în alt capăt al Chişinăului, altă adolescentă, şi ea de 14 ani, decidea că nu mai vrea să trăiască alături de părinţii săi, oameni cumsecade, după cum spun vecinii, alegând să plece la îngeri. Nimeni nu cunoaşte şi, poate, nu va afla vreodată ce a determinat-o să se despartă de viaţă, pentru că, deocamdată, se află în stare gravă în secţia de reanimare a unui spital de copii, iar medicii îi dau puţine şanse de supravieţuire.

Zilnic, în R. Moldova, cineva îşi pune capăt zilelor, iar un număr important dintre sinucigaşi sunt din rândul copiilor şi adolescenţilor. Ce îi determină să ia o astfel de decizie? Psihologii vorbesc despre numeroase motive: părinţi plecaţi la muncă peste hotare, instituţii de învăţământ în care dictează profesori lipsiţi de inteligenţă şi de bun simţ, familii destrămate, familii integre, în care, însă, violenţa şi teroarea ţin locul unei comunicări omeneşti. Într-adevăr, motive sunt multe, majoritatea fiind bine cunoscute, oricum, însă, ştirile despre copii decişi să-şi ia viaţa nu încetează să ne şocheze, ori de câte ori se întâmplă un astfel de caz.

Acum câteva zile, o ştire şocantă a fost mediatizată, rămânând, deocamdată, fără prea multe reacţii. E o ştire despre încă un motiv, unul mai nou, care îi poate determina pe copii să nu mai vrea să trăiască. Părinţii erau atenţionaţi despre pericolul implicării adolescenţilor în jocuri on-line care îi pot induce la suicid. În acea ştire, părinţilor li se sugera să analizeze conţinutul site-urilor accesate de copiii lor şi să intervină, atunci când mesajele transmise on-line li se par suspecte.

De obicei, moderatorii periculoaselor jocuri virtuale fac presiuni psihologice asupra copiilor, inoculându-le sentimentul de izolare, disperare şi inutilitate a vieţii. În acea ştire se menţiona că, pe reţelele de socializare, există „grupuri ale morţii”, ţinta cărora sunt adolescenţii, dat fiind instabilitatea lor psihico-afectivă. Odată descoperite, de la o zi la alta, „ţintele”, aparent jucându-se, primesc sarcini din ce în ce mai dificile, ultima, cea finală, fiind suicidul.

În acea ştire, părinţii mai erau atenţionaţi să verifice cum şi cât doarme copilul, să analizeze dacă nu cumva copiii lor au urme suspecte de tăieturi pe mâini şi picioare, să studieze desenele lor, care pot vorbi multe despre starea interioară a celui care pictează, sugerând dacă nu cumva acesta se izolează de lume. Cei maturi ar mai trebui să fie atenţi dacă nu cumva copilul poartă discuţii pe viber sau alt tip de messenger cu persoane necunoscute, primind indicaţii stranii.

Grupurile on-line periculoase, la care, eventual, pot adera copiii, au denumiri ciudate la prima vedere: „Balenele înoată în sus”, „Trezeşte-mă la 04.20”, „Casa liniştită”, „Marea balenelor”, „50 de zile până la…”

Se pare, însă, că lumea e atât de ocupată cu „istoriile” lui Dodon, cu „justiţia” lui Plahotniuc, cu scumpirile din sănătate, cu minciunile politicienilor, încât astfel de ştiri rămân fără reacţie.

În consecinţă, în fiecare an, peste 600 de persoane din R. Moldova se despart de viaţă, dintre acestea – circa 30 sunt copii şi adolescenţi. Suicidul constituie a doua dintre cele mai răspândite cauze de deces în rândul copiilor şi adolescenţilor. Într-un top mondial, R. Moldova ocupă locul 20 după numărul cazurilor de suicid.