Grădina Moldovei cu ţigări şi alcool
E august. E torid. E sezon de vacanţă în UE. Şi în Parlamentul R. Moldova. Nu şi pe câmpuri, în livezi şi grădini. În Republica Agrară Moldova luna august e cea mai încărcată de muncă, de cules, de cosit, de strâns, de adunat, de depozitat şi de vândut. În această republică agrară luna august e plină de roade şi de tristeţe.
În acest an, anul în care trebuia să fim fericiţi pe diagonală şi pe perimetru, ne e cam paralel. Trebuia să fim fericiţi pentru că Moldova a semnat înaintea altor state candidate şi înaintea altor termene Acordul de Asociere. Ne e paralel pentru că am rămas săraci financiar, dar şi administrativ şi chiar civic, pentru că, având şanse, nu ştim cum să ne folosim de oportunităţi, pentru că, ascultând o promisiune, nu mai credem că trebuie să ne implicăm, să cerem să devină realitate. Anul acesta, anul în care ne-am asociat cu UE, am rămas cu merele, prunele, perele şi piersicile, adică cu toată averea noastră – pe deal.
De regulă, Moldova este mereu nepregătită de prima (dar şi a doua, şi a zecea) zăpadă. Chiar dacă aceasta cade abia în decembrie sau tocmai în ianuarie, se blochează tot: drumurile nu sunt curăţate adecvat, maşinile se aliniază în trafic, ambulanţele şi pompierii nu ajung la timp, copiii întârzie la şcoală etc.
În acest an, Moldova nu a fost pregătită de luna august. Deloc pregătită. Da, se stia încă din mai că au înflorit frumos merii şi piersicii şi că recolta va fi frumoasă, dar recolta din august i-a găsit pe toţi nepregătiţi. Pentru că, în timp ce în mai-iunie se făcea tam-tam cu semnarea Acordului de Asociere cu tot cu Acordul de liber schimb, majoritatea producătorilor agricoli se culcau pe urechea pieţei ruse.
Acum, în august, în R.Moldova avem două tabere nemulţumite de starea pieţei agricole: pe de o parte avem producătorii care au muncit şi au investit din iarnă până acum ca să ajungă cu recolta în mâini fără idei de comercializare, pe de altă parte – consumatorii locali de fructe şi legume, în special cei din oraşe, care sunt iritaţi de-a binelea de preţurile înalte la produsele autohtone. Deci primii au surplus de produse, cei de-ai doilea – un deficit de fructe şi legume ieftine! Şi asta se întâmplă în Moldova în luna august.
Marţi, 12 august, la Chişinău a fost inaugurată strada pietonală. Are pavaj nou, iluminare nouă. Pavaluj acestei străzi a fost instalat luni în şir, manual, de către nişte tineri care au stat în genunchi zi de zi ca să aplice piatră lângă piatră. Vedeam acei tineri în genunchi şi mă gândeam că e şi pentru ei acest pavaj, această stradă, e şi pentru viitorii lor copii şi pentru părinţii lor. Mă gândeam că vor ieşi şi ei cu familiile lor şi se vor plimba după atâta stat în genunchi, şi că această stradă le va oferi o altă imagine şi o altă perspectivă a Chişinăului. Marţi, strada pietonală a fost inaugurată. Cu o imensă berărie, cu tarabe de bere care au blocat trecerea, cu o plazmă mare pe care curge berea în pixeli, cu halbe mari care invitau pe tot trecătorul să bea cât mai mult.
În august la Chişinău se bea alcool. Nu doar pe pietonală. În orice magazin, la orice colţ, la orice interval. Avem alcool mult. În august la Chişinău se şi fumează. Ţigări poţi procura nu doar în orice magazin. La fiecare colţ de stradă sunt şi chioşcuri, unde ar fi fost să se vândă ziare şi cărţi, dar se vând tot ţigări. În august, la Chişinău, în supermarkete avem fructe şi legume veştede, cauciucoase, de import. Fructe şi legume moldoveneşti sunt puţine în magazine. În general, un chişinăuian, dacă vrea să cumpere nişte fructe moldoveneşti proaspete şi la preţ rezonabil, trebuie să meargă la Piaţa Centrală. Pentru asta trebuie să lipsească de la serviciu, să se calce în picioare, să se dogorească la soare, să se scalde în transpiraţia tuturor, dar să iasă cu o plasă de piersici, struguri şi gogoşari la preţ rezonabil. Ziua de muncă la Chişinău se termină la 5-6, dar chiar şi la 7-8 seara. La ora aceasta Piaţa Centrală e închisă. E deschisă doar pietonala cu bere şi ţigări. După o zi de muncă berăriile îi aşteaptă pe toţi cu uşile deschise, iar fructele stau ascunse.
Ce frumos ar fi în august, ca în loc de tarabele cu ţigări şi bere, dar şi cu limonade şi îngheţate pline de coloranţi şi conservanţi, să avem tarabe, dar chiar şi minifrigidere cu fructe proaspete, cu piersici, struguri, pere, zemoşi, dar şi recipiente uşoare cu felii de harbuz sau cu cocktail de fructe. Chiar şi legăturile de busuioc, pătrunjel sau ţigăncuşe s-ar vinde bine, alături de grătare cu porumb în lapte. E produsul nostru autohton, care ar ridica nu doar la nivelul de hemoglobină, ci ar îndrepta şi coloana vertebrală. Aşa am putea să înţelegem că acasă, în Moldova, nu trebuie doar să stăm în genunchi la pus pavaj pentru consumatorii de alcool, ci putem să stăm drepţi şi să vindem ceea ce ştim a creşte mai bine – iniţiative sănătoase.
