Ghimpu – taliban?
Luni, ziarul „Независимая Молдова” a readus în atenţia publică sperietoarea naţională, devenită internaţională: Ghimpu este „adeptul unirii cu România, ceea ce prevede lichidarea statalităţii moldoveneşti”. Sperietoarea este călătorită prin diferite media ruseşti, de o săptămână, de la Agenţia rusă RIA Novosti (care o adaugă ca background la orice ştire despre R.Moldova, scrisă pe orice temă), până la ziarele din Transnistria şi, mai departe, la Georgiandaily din Tbilisi, Sofia Echo – cotidian din Bulgaria, Balkaninsight şi multe altele.
Culmea indignării pe marginea votării lui Mihai Ghimpu în calitate de preşedinte al Parlamentului a fost vociferată de liderul autoproclamat de la Tiraspol, Igor Smirnov. „Ghimpu aşa şi nu s-a schimbat, el a rămas român!” – a declarat Smirnov în cadrul unei conferinţe de presă.
Ciudat este că sperietoarea a avut efect nu doar în rândul publicului rus. Zilele trecute, discutam cu nişte persoane care se consideră moldoveni şi care şi-au exprimat aceeaşi temere, că „Ghimpu e român şi ar putea realiza Unirea” . I-am întrebat pe interlocutorii moldoveni ce ar face dacă Ghimpu ar fi fost de etnie ţigan. Dar ucrainean? Dar găgăuz? Surprinşi, oamenii au căzut pe gânduri, după care au remarcat că, totuşi, dacă Ghimpu era ţigan sau găgăuz, ei nu erau atât de îngrijoraţi de siguranţa lor etnică. E adevărat, ei nu ar fi dorit ca Ghimpu să fie rus. I-am întrebat ce ar fi făcut dacă preşedintele Parlamentului ar fi fost taliban?
Da, un taliban, potrivit acestor interlocutori, ar fi fost un rău mai mare decât un român. În R.Moldova se menţine intoleranţa etnică faţă de oamenii (normali) care au tupeul să recunoască că sunt de etnie română. Mentalitatea lui Igor Smirnov, care aşteaptă de 20 de ani ca Mihai Ghimpu să îşi schimbe etnia mai rămâne actuală. Unii mai aşteaptă repetarea modelului sovietic, când etnia multor popoare a fost ştearsă din paşapoarte într-o singură noapte.
I-am întrebat pe interlocutorii „moldoveni” de ce este atât de înspăimântătoare Unirea cu România? Cu toţii au remarcat că, de fapt, au rude în România, au şi prieteni de etnie rusă care deţin cetăţenia română, au verişori care studiază şi primesc burse de studii în România şi că toate aceste surse le relatează doar lucruri pozitive despre România şi UE, despre perspectivele de educaţie şi de muncă din această zonă. Şi că, de fapt, nu ar fi chiar bine ca Moldova să ajungă în UE.
I-am mai întrebat dacă cred ei că Ghimpu chiar are puterea de a schimba într-o bună zi hotarele UE şi de a integra R. Moldova în comunitate. Iarăşi au fost sceptici, explicând că, probabil, nu poate niciun om, fie el şi preşedinte de Parlament, să convingă Parlamentele României, al UE şi ale celor 27 de state comunitare despre oportunitatea Unirii României cu Moldova.
În final, „moldovenii” au devenit aproape trişti, chiar dezamăgiţi, că Ghimpu, român taliban ce este el, ar putea să nu reuşească Unirea.
Alina RADU
